Oamenii de stiinta de la State University of New York Downstate Medical Center din Brooklyn au starnit o adevarata nebunie mediatica in urma cu doi ani cand au demonstrat ca sobolanii carora li s-au implantat electrozi in creier ar putea fi ghida

Oamenii de stiinta de la State University of New York Downstate Medical Center din Brooklyn au starnit o adevarata nebunie mediatica in urma cu doi ani cand au demonstrat ca sobolanii carora li s-au implantat electrozi in creier ar putea fi ghidati asemeni masinutelor de jucarie actionate prin telecomanda. Un cercetator a stimulat cu impulsuri electrice celulele corticale care proceseaza stimulii perceputi de animale prin mustati; el a intarit aceste semnale prin stimularea unor centri cerebrali responsabili de senzatiile de placere. Prin aceasta metoda care pare simpla, echipa a creat niste roboti vii. Este oare posibil ca prin modalitati asemanatoare, cercetatorii sa poata citi mintea umana?
A CONTROLA = A INTELEGE. Neurologii spun ca pentru a citi si a controla mintea umana trebuie sa gestioneze perfect sintaxa regulilor care transforma impulsurile electrochimice din creier in perceptii, memorie, emotii si decizii. Descifrarea asa-zisului cod neural - sa ni-l imaginam ca pe un software cerebral - este scopul ultim al numerosilor oameni de stiinta care se ocupa cu inventarea interfetelor creier-masina. ""Daca esti un neurolog adevarat, aceasta este marea provocare"" spune John Chapin, co-director al echipei de cercetare care a creat robo-sobolanii.
Chapin asaza codul neuronal deasupra celorlalte doua mari mistere ale stiintei: originea Universului si originea vietii pe Pamant. Descoperirea codului neural este, se pare, cel mai ambitios proiect dintre cele trei. Pe langa faptul ca este cel mai mare mister al stiintei, codul neural ar putea fi si foarte greu de descifrat. In ciuda a tot ceea ce s-a descoperit in secolele trecute, specialistii in neurostiinte nu au progresat foarte mult in ceea ce priveste descrierea modului exact in care celulele nervoase proceseaza informatia.
Dar complexitatea creierului sfideaza chiar computerele cele mai performante. Un creier obisnuit contine 100 de miliarde de celule - aproape tot atatea cate stele exista in Calea Lactee. Si fiecare celula este legata prin sinapse de inca aproximativ o suta de mii de celule asemanatoare. Sinapsele dintre celule sunt scaldate in hormoni si substante numite neurotransmitatori care moduleaza transmiterea semnalelor; sinapsele se formeaza si dispar in mod constant, slabesc si se intaresc, ca reactie la noile experiente.
Daca luam in considerare ca fiecare sinapsa are capacitatea de a procesa un potential de actiune pe secunda si ca aceste tranzactii reprezinta capacitatea de calcul a creierului, aceasta inseamna ca in creier sunt realizate cel putin un cvadrilion de operatiuni pe secunda, cam de o mie de ori mai mult decat cel mai performant supercomputer.

EXPERIMENT - SOC


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.