16 Martie 2005

Lectura de 5 minute

Temandu-se de diminuarea salariilor din Europa, reprezentantii sindicatelor din sase tari membre ale Uniunii Europene s-au intalnit, recent, la Hamburg, pentru a identifica masurile ce ar trebui luate pentru a combate atat scaderea remuneratiilor, ca

Temandu-se de diminuarea salariilor din Europa, reprezentantii sindicatelor din sase tari membre ale Uniunii Europene s-au intalnit, recent, la Hamburg, pentru a identifica masurile ce ar trebui luate pentru a combate atat scaderea remuneratiilor, cat si a standardelor protectiei sociale, relateaza EUobserver.
"Nu putem opri transferul locurilor de munca, dar putem cere sa muncim in conditii decente in diverse tari", a afirmat Tina Kristensen, reprezentanta a sindicatului danez NNF.
Alaturi de reprezentantii sindicatelor daneze si germane s-au aflat si experti din Ungaria, Olanda, Polonia si Marea Britanie, tema centrala a reuniunii fiind pierderea locurilor de munca din industria carnii.
De la extinderea Uniunii Europene de anul trecut, numeroase companii din noile membre est-europene au dezvoltat o noua practica, aceea de a trimite forta de munca mai ieftina catre tarile din vest.
Potrivit lui Kristensen, aceasta inseamna ca in jur de 1.000 de locuri de munca din industria daneza a carnii au fost desfiintate in decurs de un an. Mare parte din activitate este desfasurata acum in cadrul fabricilor germane, acest lucru nefiind, insa, de mare folos cancelarului german Gerhard Schröder, care se confrunta cu un nivel record al somajului, in tara sa. Aceasta din cauza ca in jur de 26.000 de germani care lucrau in industria carnii au fost inlocuiti cu forta de munca mai ieftina, in special din Polonia - potrivit cifrelor furnizate de sindicatul german NGG.
In doar cateva luni s-a dezvoltat "o afacere de miliarde de euro, cu structuri de tip mafiot, care practica dumpingul salarial si sclavia moderna", a afirmat Matthias Brümmer, reprezentant al sindicatului german NGG. Reprezentantii organizatiilor sindicale din cele sase tari au hotarat sa se reuneasca in mod regulat pentru a dezbate aceasta situatie.
O tendinta similara s-a observat si in alte tari. "In prezent, 2.400 de muncitori straini lucreaza in industria constructiilor din Finlanda si aproape o mie dintre acestia ar putea fi estonieni", a precizat Kyosti Suokas, liderul Sindicatului Finlandez al Muncitorilor din Constructii (SFMC). Aceasta a explicat ca majoritatea muncitorilor care vin din Estonia sunt angajati prin intermediul unor firme de plasament sau ca subcontractori, astfel neavand nevoie de permise de lucru. Finlandezii au fost printre primii care au infiintat firme in Estonia pentru a exploata noile oportunitati generate de aderarea acestei tari la Uniunea Europeana. Potrivit publicatiei Helsingin Sanomat, aproape jumatate din cele 21 de firme impotriva carora SFMC a impus embargo sunt detinute de cetateni finlandezi. Situatia nu a influentat numai sectorul de constructii din Finlanda, ci a afectat si piata muncii din Estonia. Potrivit lui Tarmo Lige, directorul Asociatiei Estoniene a Antreprenorilor din Constructii, salariile din aceasta tara au crescut, in 2004, cu aproape 20 de procente.
In Danemarca, politia ancheteaza in jur de 130 de cazuri de muncitori est-europeni care ar lucra ilegal in aceasta tara. Sindicatele sustin ca munca nu poate fi prestata decat potrivit normelor salariale in vigoare in Danemarca. Companiile sustin, la randul lor, ca potrivit normelor europene au dreptul de a subcontracta lucrarile firmelor est-europene, la preturi mult mai mici. Autoritatile daneze privind imigratia au cerut politiei sa investigheze 30 de cazuri de munca ilegala, dar pana acum nici unul dintre aceste cazuri nu a ajuns la tribunal - in principal din cauza confuziilor in ceea ce priveste interpretarea legilor. Cu toate acestea, se exercita o presiune din ce in ce mai mare pentru ca Guvernul sa ia masuri in privinta fortei de munca mai ieftina din Est. Ruth Nielsen, profesor de drept in cadrul Scolii de Afaceri din Copenhaga, este de parere ca tarile care au stabilit prin lege un salariu minim au dreptul de a obliga contractorii straini sa respecte legea salarizarii. Danemarca, insa, alaturi de alte cateva tari din Uniunea Europeana, a decis sa lase aceste aspecte la latitudinea pietei muncii in loc sa elaboreze o lege in acest sens. "Este o decizie pur politica", a mai spus Ruth Nielsen.
Aceste temeri vor fi exprimate in cadrul unei demonstratii ce va avea loc la Bruxelles, la sfarsitul acestei saptamani. Protestatarii sunt asteptati cu miile in capitala belgiana pentru a manifesta impotriva directiei neoliberale pe care considera ca o ia Uniunea Europeana.

Barroso ia partea est-europenilor

José Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene (CE), s-a angajat, la inceputul acestei saptamani, sa protejeze "noile" tari UE, din estul Europei, de presiunile protectioniste din Vest, relateaza Financial Times. Barroso a declarat ca este, in continuare, hotarat sa liberalizeze piata unica europeana, in ciuda temerilor Frantei si Germaniei potrivit carora masura ar putea duce la fenomenul de "dumping social" din partea companiilor din Est.
In cea mai ferventa incercare de aparare a directivei serviciilor, Barroso a pledat pentru mentinerea principiului "tarii de origine", ce permite companiilor sa ofere servicii in intreaga Europa potrivit normelor din tara din care provin - unde reglementarile sunt mai lejere. Presedintele Comisiei a recunoscut insa ca, in forma actuala, proiectul directivei serviciilor trebuie amendat, pentru a rezolva problemele legate de favorizarea "dumpingului social" din partea companiilor care opereaza potrivit standardelor lejere din tara din care provin si nu potrivit celor din vestul Europei. Oficialul european a mai spus ca unele dintre cele 15 "vechi" membre UE din Vest nu s-au adaptat noii Europe si consecintelor asupra pietei unice. "Unii cred ca CE exista pentru a proteja cele 15 tari impotriva celor 10 noi membre - nu este asa", a afirmat Barroso. "Comisia Europeana exista pentru a promova interesul general al Europei", a completat acesta. Majoritatea tarilor vestice, printre care Franta si Germania, au introdus deja masuri pentru limitarea libertatii de miscare a angajatilor din noile membre UE.
"Astazi, cel mai mare potential neexploatat il au in mod clar serviciile", a mai precizat Barroso, adaugand ca aceasta directiva ar putea crea 600.000 de locuri de munca in UE, reducand, in acelasi timp, cu 7,2 la suta costurile serviciilor furnizate, in prezent, de profesiile reglementate.

Curierul National

Sursa: Curierul National



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.