Voronin - anti-romanul

Pe tot parcursul guvernarii comuniste de la Chisinau presedintele Voronin a oscilat intre doua extreme: a fost cand "pro-european", cand partizan infocat al Comunitatii Statelor Independente (fosta URSS). Voronin a fost "partener pragmatic al Romaniei" pentru ca mai apoi sa denunte "Imperialismul romanesc". A sustinut acordarea unui statut oficial limbii ruse, dupa care s-a lepadat de prietenia cu Moscova. A cerut sprijinul Romaniei in integrarea europeana, dupa care a spus ca se poate integra si singur. In esenta insa, el a ramas acelasi anti-roman, un produs al scolii sovietice bolsevice. O dovada extrem de clara privind aceasta politica dusa de Vladimir Voronin este atat manualul de "Istorie integrata" cat si cel deja conceput la Chisinau de catre Institutul de Stat de Relatii Internationale si Ministerul Educatiei, de "Istorie contemporana", in care Romania este atacata la baioneta, ca putere imperialist-nazista, ocupanta a "Moldovei" suverane. Va oferim azi doar o fotograma a adevaratei fete a lui Vladimir Voronin. (D.E.)
Guvernarea comunista de la Chisinau a demarat in forta in 2001 cu un plan de rupere a oricaror legaturi cu Romania, plan alcatuit dupa modelul stalinist: in Republica Moldova se vorbeste limba moldoveneasca, iar istoria acestui stat este diferita de cea a Romaniei. In februarie 2002 opozitia de la Chisinau a declansat ample demonstratii impotriva hotararii Guvernului de a introduce ca obiect de studiu "Istoria Moldovei" in locul "Istoriei Romanilor" si introducerii limbii ruse ca limba oficiala. Peste 35.000 de tineri, in majoritate studenti si elevi, s-au adunat pe 14 februarie in Piata Marii Adunari Nationale de la Chisinau si au cerut demisia guvernului condus de Vasile Tarlev si a presedintelui Vladimir Voronin.
Drept raspuns presedintele comunist Vladimir Voronin, i-a indemnat pe rectorii institutiilor de invatamant superior sa sprijine eforturile conducerii spre ceea ce el a numit "dezvoltarea si consolidarea statului" si sa nu admita antrenarea studentilor in actiuni, care, in opinia sa, submineaza "bazele statalitatii Republicii Moldova".
Initiativa introducerii studiului limbii ruse in scolile de dincolo de Prut a apartinut ministrului comunist al educatiei de la acea data, Ilie Vancea.
In luna martie 2002 Vladimir Voronin, a sustinut ca manifestatiile impotriva limbii ruse de la Chisinau ar avea drept cauze teama regimului Smirnov de a-si pierde puterea in Transnistria, concentrarea fortelor mafiote la Chisinau si interesele statului vecin, Romania. Potrivit presedintelui Voronin o mare problema este ceea ce el a numit diversiunea ideologica a Romaniei, la care Republica Moldova este supusa de zece ani, de cand si-a dobandit independenta. Tot atunci Voronin s-a pronuntat pentru consolidarea Comunitatii Statelor Independente /CSI/ si cresterea responsabilitatii pentru respectarea deciziilor luate in cadrul CSI. In opinia sa, este de asemenea nevoie de aprofundarea unor procese integrationiste in cadrul CSI.
Tot atunci Vladimir Voronin l-a acuzat pe presedintele Ion Iliescu ca este raspunzator de deteriorarea relatiilor moldo-romane si a afirmat ca Romania este "sponsorul ideologic" al manifestatiilor din centrul Chisinaului. Totodata, Vladimir Voronin a tinut sa sublinieze ca Republica Moldova nu are nevoie de asistenta acordata de Romania in domeniul editarii de carti si ziare. Seful statului moldovean a apreciat ca toate aceste demersuri sunt indreptate impotriva statului moldovean.
Autoritatile comuniste nu au ramas la nivelul declaratiilor si au trecut la fapte: la data de 14 martie 2002 l-au expulzat pe atasatul militar al Ambasadei Romaniei la Chisinau, ceea ce a trezit vii comentarii in Romania. Presedintele comunist Vladimir Voronin a reprosat cu aceasta ocazie conducatorilor Romaniei interpretarile legate de existenta a "doua state romanesti". "In astfel de aprecieri, fara scrupule, date statului nostru, vedem un pericol real pentru suveranitatea Moldovei", a declarat el. "Noua un asemenea scenariu nu ne convine. Si daca cineva considera ca despre Moldova se poate vorbi tot ce le trece prin minte si ca ar putea sa ne povatuiasca in mod obraznic ca pe niste frati mai mici, lipsiti de dreptul de a-si spune cuvantul, apoi e timpul sa se lase de atare iluzii", a continuat presedintele moldovean.
Elevii de la 50 de scoli din Republica Moldova au inceput sa studieze incepand cu 1 septembrie 2003 Istoria integrata, o disciplina noua introdusa cu titlu de experiment, in loc de Istoria romanilor. Istoria integrata reprezinta, potrivit specialistilor in domeniu, o comasare a Istoriei nationale sau a romanilor cu cea universala. Noul ministru al Educatiei, Valentin Beniuc, sustine ca introducerea spre studiu a cursului de Istorie integrata este un pas spre integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana. "Toate tarile europene sunt puse pe aceasta filiera de Istorie integrata, de educare a cetateanului tarii, dar si a cetateanului Europei; si ma intreb si va intreb de ce noi nu am face lucrul asta. Ba, mai mult, suntem obligati sa-l facem, daca vrem in mod serios sa ne integram in spatiul european", a declarat Beniuc, citat de BBC.
Introducerea noului curs a starnit nemultumirea mai multor istorici de la Chisinau. Ion Varta a declarat BBC ca, dupa tentativa nereusita de a schimba Istoria romanilor cu cea a Moldovei, autoritatile comuniste de la Chisinau recurg la cai ocolite, asa-zis europene, de suprimare a Istoriei nationale. Ion Varta considera ca introducerea cursului de Istorie integrata face parte dintr-un scenariu mai complex al partidului de guvernamant de stergere a identitatii nationale a populatiei majoritare din Republica Moldova. In opinia istoricului Ion Varta, in Istoria integrata propusa de comunisti, multe evenimente vor fi omise sau vor fi interpretate intr-o maniera a istoriografiei sovietice. "Este o diversiune impotriva istoriei noastre veritabile, pentru care am pledat mult timp, pentru care au fost elaborate manualele prin concursul expertilor de la Consiliul Europei, Banca Mondiala si pentru care s-au cheltuit multi bani", a subliniat istoricul.
Blocarea burselor pentru Romania
La 1 iulie 2002 ministrul moldovean al Invatamantului, Gheorghe Sima, a propus intr-o scrisoare adresata presedintelui Vladimir Voronin, reducerea drastica a numarului de burse de studii acordate de Romania tinerilor din Republica Moldova.
"Din cauza ca partea romana an de an majoreaza numarul burselor pentru tinerii din Republica Moldova, contribuind la exodul de minti lucide din tara, Ministerul Invatamantului propune, treptat, sa stopeze aceasta tendinta in politica educationala a Romaniei fata de Republica Moldova", se arata in scrisoarea ministrului moldovean.
Gheorghe Sima a propus sa fie acceptate doar 234 din cele 850 de burse alocate de Guvernul Romaniei pentru invatamantul liceal in anul scolar 2002-2003, restul urmand a fi repartizate tinerilor moldoveni care deja invata in Romania pe banii lor.
Acelasi ministru si-a continuat declaratiile in august 2002 cand a solicitat emiterea unei ordonante de urgenta prin care sa se stabileasca introducerea de la 1 septembrie 2002 a cursului de "Istorie a Moldovei" in institutiile de invatamant din Republica Moldova. Surse din cadrul guvernului de la Chisinau, citate de agentia de presa mentionata, au precizat ca manualul de baza ar urma sa fie ori cel elaborat acum trei ani de un grup de autori in frunte cu promotorul ideii moldovenismului, Vladimir Taranov, ori tratatul de "Istorie a Moldovei" aparut recent in librarii, al carui autor este fostul deputat comunist Vasile Stati.
La 21 noiembrie 2002 presedintele Vladimir Voronin a declarat ca va face tot posibilul pentru a-si indeplini promisiunea inclusa in programul preelectoral al comunistilor moldoveni privind acordarea limbii ruse a statului de limba oficiala.
Intr-un interviu acordat agentiei Itar-Tass cu prilejul implinirii, la 19 noiembrie, a unui an de la semnarea Tratatului de prietenie si colaborare dintre Rusia si Republica Moldova, presedintele Voronin a dat asigurari ca actuala conducere comunista de la Chisinau "va actiona cumpanit si fara graba" in problema limbii ruse. "In ceea ce priveste limba rusa, in care vorbesc peste o treime din cetatenii nostri, nu dorim sa repetam greselile pe care le-au comis politicienii din opozitie la inceputul anilor 90. Atunci ei au incercat sa romanizeze Moldova, sa raspandeasca rusofobia, care este straina tarii noastre", a spus seful statului moldovean.
Dialog: Iliescu in romana - Voronin in moldoveneste
Inaintea intalnirii cu Ion Iliescu din august 2003, Vladimir Voronin facea apel la abandonarea confruntarilor politice si ideologice considerand contraproductive gesturi de genul celui care a dus la editarea, la Chisinau a dictionarului moldo-roman, precum si sfidarile reciproce de domeniul trecutului. "Sfidarile reciproce trebuie sa ramana in trecut. E timpul sa incetam a ne provoca si hartui unii pe altii cu dictionare moldo-romane ori cu dezordini stradale. Trebuie sa fim intelepti si clarvazatori. De faptul cum vom fi noi azi depinde cum va arata tara, patria noastra peste cinci, zece si mai multi ani. Calea noastra spre Europa ne cere sa renuntam categoric la multe lucruri cu care ne-am obisnuit in activitatea noastra politica", a declarat Vladimir Voronin.
Presedintii Romaniei si Republicii Moldova, Ion Iliescu si Vladimir Voronin, au declarat pe 1 august, la Stanca-Costesti, dupa intrevederea avuta, ca aceasta intalnire este una "de reconciliere" si ca astfel se "pune capat tacerii care a durat mai bine de doi ani in relatiile moldo-romane".
Numai ca discutia celor doi sefi de stat a decurs destul de tensionat, mai ales din cauza ultimelor doua provocari ale Chisinaului - asa-zisa conceptie a politicii de stat lansata de presedintele Voronin in care romanii basarabeni sunt considerati minoritate nationala si dictionarul moldo-roman, considerat de experti drept "o parodie a limbii romane". Intrebati de ziaristi in ce limba au discutat, Voronin a raspuns ca el a vorbit moldoveneste, iar Iliescu a spus ca a discutat cu Voronin in limba romana si ca a inteles perfect ce a spus omologul sau moldovean. De asemenea, Voronin a refuzat sa comenteze, la solicitarile presei, aparitia la Chisinau a Dictionarului moldo-roman, motivand ca nici presedintele Iliescu nu comenteaza orice aparitie editoriala din Romania.
In ceea ce priveste problema Tratatului politic de baza, Ion Iliescu a spus ca aceasta chestiune a fost abordata doar tangential, urmand ca expertii sa continue discutiile asupra definitivarii textului acestui document. La intrevedere nu s-a discutat despre fixarea unor termeni concreti in care documentul in cauza ar urma sa fie semnat. Mai mult decat atat, presedintele Voronin, care anterior declarase ca va insista asupra acestui subiect in cadrul intalnirii cu Ion Iliescu, nu a abordat chestiunea data in cadrul conferintei de presa, insistand permanent asupra laturii pragmatice a relatiilor moldo-romane.
In septembrie 2004 Voronin a renuntat la impunerea limbii ruse ca limba oficiala. Acordarea statutului de limba de stat pentru limba rusa in Republica Moldova poate fi decisa numai printr-un referendum, dar mai intai trebuie solutionata problema transnistreana, a declarat presedintele Voronin pe 27 septembrie 2004.
Comunistii merg concomitent in directii opuse: spre vest si spre est
La inceputul lui octombrie 2002 ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicolae Dudau, aprecia ca "autoritatile de la Chisinau sunt dispuse sa mearga concomitent in doua directii opuse - spre Europa si spre CSI, adica spre Rusia". Nicolae Dudau a declarat, intr-un interviu acordat publicatiei moscovite "Vremea Novostei", ca aceste doua scopuri ale Chisinaului "nu se contrazic", deoarece relatiile cu CSI sunt oportune pentru guvernarea actuala, iar Europa nu vede ratiunea de a impune Chisinaului "ce sa aleaga - Vestul sau Estul".
"Nu credem ca este bine sa renuntam fara echivoc la relatiile noastre traditionale cu republicile ex-sovietice. Comunitatea Statelor Independente ne ofera acum acele posibilitati, pe care nu stiu daca le-ar fi oferit structurile europene. Nu respingem Comunitatea Europeana, dimpotriva, tindem spre integrare mai ales in conditiile in care acest scop este o prioritate a politicii externe a Republicii Moldova", a specificat Nicolae Dudau.
In noiembrie 2002 presedintele Voronin a reluat atacurile la adresa Romaniei afirmand ca "Apartenenta la NATO va determina clasa politica a Romaniei sa-si stapaneasca ambitiile sale revansarde in privinta Moldovei, sa aprecieze mai cumpanit si identitatea noastra si dreptul la propria istorie, cea din trecut si cea din viitor. Sunt convins ca participarea Romaniei la NATO ne va scuti de acele improvizari antimoldovenesti din partea Bucurestiului, cu care noi ne ciocnim in ultimii ani".
In februarie 2003 Vladimir Voronin, aflat la Moscova, a apreciat ca relatiile dintre Romania si Republica Moldova nu erau foarte bune, dar se depun eforturi in directia imbunatatirii acestora. Intr-o declaratie pentru Radio Romania-Actualitati, presedintele moldovean si-a exprimat credinta ca relatiile dintre Bucuresti si Chisinau pot fi ameliorate, dar cu doua conditii: sa fie scoasa pentru totdeauna din discutie notiunea de doua state romanesti, iar pe primul loc al agendei bilaterale sa se situeze problemele economice, nu si cele politice sau nationale.
Cu acelasi prilej presedintele Vladimir Voronin se lauda la Moscova cu cele 70 de locuri pe care le detine in Legislativ formatiunea sa, Partidul Comunistilor, minimalizand in acelasi timp rolul opozitiei moldovene si a conchis - "Nu va fi posibil ca limba rusa sa fie inlocuita cu altceva. Sper ca limba rusa sa fie limba de stat. Pana acum limba rusa era doar o limba de comunicare, ea trebuie sa devina mai mult decat atat".
La 1 aprilie 2003 ministrul Afacerilor Externe, Mircea Geoana, a efectuat o vizita de lucru de o zi la Chisinau, prin care Romania s-a oferit sa ramana "un avocat sincer al apropierii Republicii Moldova" de Europa, sa devina "o punte" intre Republica Moldova si UE, precum si un sprijin pentru integrarea Republicii Moldova in cele mai importante organizatii regionale din sud-estul Europei.
Pe 27 mai 2003 Voronin anunta ca obiectivul aderarii la Uniunea Europeana a devenit pentru Republica Moldova unul "prioritar atat in plan intern, cat si extern, iar integrarea treptata a tarii in structurile europene a devenit o politica de stat, care va fi implementata esalonat in toate domeniile de activitate si la toate nivelurile"
Schimbandu-si discursul intr-unul democratic, Voronin afirma: "Cursul spre integrarea europeana si spre accelerarea reformelor politice si economice sunt o necesitate si constituie calea cea mai sigura pentru afirmarea tarii in calitate de stat ce tinde sa-si consolideze independenta, suveranitatea si securitatea, sa ridice bunastarea cetatenilor sai".
La 13 iunie 2003 Jan Marinus Wiersma, copresedinte al Comitetului Parlamentar de Cooperare Republica Moldova-Uniunea Europeana arata ca prezenta Republicii Moldova in structuri de genul CSI este incompatibila cu viitorul statut al acestei tari de membru al Uniunii Europene. Jan Marinus Wiersma a sugerat ca Republica Moldova va trebui mai devreme sau mai tarziu sa aleaga intre structurile create in arealul fostei Uniuni Sovietice si structurile europene. "In momentul in care Republica Moldova va adera la UE, va trebui sa spuna adio Rusiei", a afirmat parlamentarul european. Admiterea Republicii Moldova in Uniunea Europeana este o chestiune de perspectiva indepartata, a adaugat Jan Marinus Wiersma, potrivit caruia aceasta tara trebuie mai intai sa intruneasca toate conditiile unui stat democratic in care sunt respectate drepturile omului, ale minoritatilor, si functioneaza o economie de piata.
Republica Moldova spera sa se apropie de UE "prin alte structuri decat un parteneriat cu Romania", a afirmat, la Chisinau pe 29 iulie 2003 ambasadorul moldovean la Bucuresti, Emil Ciobu, intr-o declaratie pentru Europa Libera. Diplomatul moldovean, prezent la Chisinau pentru a participa la reuniunea convocata de presedintele Vladimir Voronin cu sefii misiunilor diplomatice in strainatate, a apreciat ca integrarea Republicii Moldova in UE poate fi realizata in primul rand prin Pactul de Stabilitate. "Obiectivul nostru consta in a capata statutul de asociat al UE, si noi avem dispozitii de a lucra in acest sens. Avem program, avem comisie, facem Departamentul de integrare pe langa Ministerul de Externe, acestea sunt masuri concrete", a afirmat ambasadorul moldovean.
La 27 august 2003 presedintele Voronin devenea din nou european afirmand ca integrarea europeana Republicii Moldova reprezinta cel mai scurt drum spre reforma sociala politica si economica. Presedintele Vladimir Voronin a argumentat ca integrarea europeana nu constituie in nici un caz o optiune geopolitica conjuncturala si ca drumul spre Europa al Republicii Moldova nu constituie o schimbare a prioritatilor in domeniul politicii externe, ci reprezinta modalitatea optima de coordonare a tarii la sistemul global de interrelatii.
Voronin: Moldova nu iese din CSI
Tot in septembrie 2003 Vladimir Voronin afirma, la revenirea sa la Chisinau dupa ce a participat alaturi de alti sefi de stat la sesiunea Adunarii Generale a ONU, ca Republica Moldova nu va parasi CSI. "Odata ajuns in SUA, am aflat doua lucruri surprinzatoare: primul, ca Republica Moldova iese din CSI si al doilea, ca autorul acestei initiative as fi chiar eu", astfel si-a inceput conferinta de presa presedintele Vladimir Voronin. El a explicat ca Moldova nu va deveni niciodata groparul CSI si ca presa a interpretat gresit declaratia sa facuta dupa recentul summit al Comunitatii de la Ialta, potrivit careia Republica Moldova va trece la "actiuni mult mai hotarate in directia Uniunii Europene" odata ce Rusia, Ucraina, Kazahstan si Belarus au decis sa constituie spatiul economic unic, actionand in felul acesta impotriva unitatii CSI. "Vectorul integrarii europene ramane prioritar pentru Moldova, dar aceasta nu va impiedica activitatea noastra in cadrul CSI" - a tinut sa precizeze presedintele Vladimir Voronin.
Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, s-a intalnit pe 2 octombrie 2003 la Strasbourg, cu presedintele Curtii Europene a Drepturilor Omului, Luzius Wildhaber. Conform comunicatului difuzat la Chisinau de Serviciul de presa al presedintiei, seful de stat al R. Moldova a declarat ca "asigurarea respectarii drepturilor omului este un obiectiv primordial al guvernarii Republicii Moldova" si ca, "implementarea standardelor europene in acest domeniu este parte componenta a cursului strategic de integrare europeana" a tarii. In opinia lui Voronin, respectarea drepturilor omului in Republica Moldova constituie o conditie fundamentala in ceea ce priveste "sarcina reintegrarii tarii", tinandu-se cont de faptul ca actualmente autoritatile transnistrene separatiste sfideaza drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.
In octombrie 2004 Voronin a revenit si a afirmat ca Republica Moldova va continua sa faca parte din CSI, afirmatie facuta cu ocazia intalnirii la Baku cu presedintele azer Ilham Aliev. "Republica Moldova nu intentioneaza sa paraseasca structura data, dar regreta gradul scazut de eficienta a acesteia si continua sa pledeze pentru armonizarea principiilor de cooperare in cadrul CSI cu cele acceptate in cadrul Uniunii Europene".
Spre Europa, cu Lenin in frunte
Pe 22 aprilie 2003 presedintele Vladimir Voronin a apreciat in cadrul unui miting consacrat marcarii a 133 de ani de la nasterea lui Vladimir Ilici Lenin ca mostenirea "conducatorului proletariatului international" nu si-a pierdut importanta si actualitatea. "Conducerea Republicii Moldova gaseste aplicari practice invataturii lui Lenin, adaptand experienta fondatorului Statului Sovietic la realitatile contemporane", a afirmat la Chisinau presedintele Voronin. Referindu-se la politica promovata de Partidul Comunistilor, aflat la guvernare in Republica Moldova, Vladimir Voronin a subliniat ca acesta are la baza unul din principalele postulate leniniste si anume "marea dragoste a lui Vladimir Lenin fata de oameni, care trece ca un fir rosu prin intreaga sa mostenire".
Libertatea de exprimare - cercetata penal
Pe 16 mai 2003 reprezentanti ai Sectiei urmarire penala a Procuraturii municipiului Chisinau si ai Serviciului de Informatii si Securitate (SIS) au efectuat investigatii la sediul publicatiei "Flux" din Republica Moldova in legatura cu articolele in care fostul consul onorific al Libanului in Republica Moldova, Mahmoud Hammoud, este acuzat de trafic de armament pentru organizatii teroriste islamice. Seful adjunct al Sectiei urmarire penala a Procuraturii Chisinau, Andrei Pantea, a efectuat marti, o perchezitie la redactia Grupului de Presa "FLUX" in legatura cu respectivul articol, urmarind in special identificarea ziaristilor care l-au semnat si a surselor folosite.
In urma perchezitiei, din arhiva electronica a publicatiei au fost ridicate copii ale unor materiale referitoare la acest caz, publicate in presa straina, precum si copiile unor declaratii ale Serviciului Roman de Informatii, Departamentului Apararii de Stat al Statelor Unite ale Americii, SIS, toate referindu-se la activitatea ilegala a lui Mahmoud Hammoud.
Redactorul Igor Burciu a declarat ca "descinderea la FLUX a reprezentantilor SIS completeaza sirul intimidarilor puse la cale de presedintele Voronin, iar cazul Hammoud este doar un pretext, adevaratul motiv al persecutiilor fiind de a ne intimida si de a depista sursele de informare ale publicatiei".
Atacurile anti-Romania la UE
Pe 6 noiembrie 2003 presedintele moldovean, Vladimir Voronin, a acuzat din nou Romania de "amestec in treburile interne ale Republicii Moldova", sustinand intr-o scrisoare adresata comisarului european pentru extindere, Guenter Verheugen, ca "relatiile bilaterale cu Romania sufera, in ultimii ani, de pe urma unor tentative ale actualei guvernari romane de a trata Republica Moldova in calitate de stat-satelit, care urmeaza sa accepte unele actiuni ce depasesc cu mult practica internationala a relatiilor interstatale". In aceeasi scrisoare Vladimir Voronin face referiri la "refuzul Bucurestiului" de a negocia si de a semna cu autoritatile comuniste de la Chisinau un tratat politic bilateral, care, in opinia lui, ar reglementa raporturile moldo-romane si "ar exclude unele posibilitati de amestec in treburile interne ale Republicii Moldova". "Aceasta eschivare este si mai stranie in conditiile in care Romania a semnat tratate similare cu statele vecine", mai sustine Voronin in scrisoarea adresata comisarului european.
In decembrie 2003 presedintele Voronin a declarat ca Romania a ramas "unicul imperiu in Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania" si a adaugat ca va apela la comunitatea internationala daca "nu va scapa de ajutorul rudelor de peste Prut".
Voronin a facut aceste declaratii in cadrul unui interviu acordat postului de televiziune NIT, referindu-se la relatiile Chisinau-Bucuresti. "Romanii ba se vor frati, ba spun ca ne vor acorda ajutor in Europa. Dar noi niciodata nu i-am rugat sa ne ajute. Daca nu vor inceta sa aiba asemenea atitudine, problema relatiilor moldo-romane va iesi din hotarele noastre. Vom ruga comunitatea internationala sa intervina. Alta cale de a scapa de aceste rude nu avem", a spus Voronin.
Prieten cu Basescu
Pe 21 ianuarie 2005 presedinele Romaniei si al Republicii Moldova, Traian Basescu si Vladimir Voronin, au semnat la Chisinau, cu prilejul primei vizite oficiale a sefului statului roman peste hotare, o Declaratie comuna in care se afirma dorinta reciproca de a fi intensificate relatiile bilaterale, in vederea obiectivului strategic al ambelor tari de a adera la Uniunea Europeana (UE). In cadrul acestei Declaratii comune se arata ca Romania va sustine si in continuare actiunile indreptate spre consolidarea suveranitatii, independentei si integritatii teritoriale a Republicii Moldova, reafirmandu-si, totodata, sprijinul pentru eforturile de integrare europeana ale acestei tari. "Republica Moldova si Romania considera ca extinderea UE este un proces benefic, care va influenta pozitiv relatiile dintre statele noastre, prezentand mai multe oportunitati pentru dezvoltarea domeniilor ce tin de libera circulatie a persoanelor, a bunurilor, a capitalurilor si a serviciilor", se arata in textul Declaratiei.

---

Despre autor: