Destinele politistilor unui judet intreg se afla la mana unui controversat ofiter de informatsii, seful Sericiului Indepenedent de Protectie si Informatii (SIPI), Catalin Blanaru, absolvent al Scolii de Securitate din 1987. De acesta depind nu numai avansarile politistilor ieseni, ci si destinele unui numar important de ieseni, care beneficiaza de serviciile politistilor. In timp ce politistii ar trebui protejati de Serviciul Independent de Protectie si Informatii (SIPI), la Iasi comisarul sef Catalin Blanaru, cel care conduce aceasta structura pastreaza vechile metode ale Securitatii, din care a facut parte inainte de 1989. Sunt numeroase cazurile in care telefoanele politistilor au fost ascultate, interceptarile telefonice nefiind totdeauna aprobate conform legislatiei in vigoare. Avansarile politistilor ieseni depind aproape in exclusivitate de rapoartele comisarului sef Catalin Blanaru, despre care multi spun ca sunt incorecte.
In fata magistratilor ieseni de la tribunalul Iasi, transcrieri ale unor interceptari telefonice au fost executate si prezentate fara cel mai mic respect fata de legile tarii. Legislatia nu permite utilizarea unor fragmente de interceptari telefonice pentru care a fost obtinut mandatul magistratului decat in cazul clar al urmaririi unei persoane. Dar, Blanaru a extras fragmente din interceptarile telefonice legal realizate pentru un dosar de cercetari penale, fragmente pe care le-a folosit pentru a acuza alta persoana. Exista date conform carora in cazul politistului Aurel Pesa, acuzat de afaceri cu lumea interlopa ieseana, Blanaru si ceilalti anchetatori au decis interceptarea telefonului Romtelecom de la domiciliul familei Pesa, desi postul telefonic era inregistrat pe numele sotiei. In concluzie, abuzurile se tin lant si vor fi prezentate in alte articole de presa.
Abuz in serviciu
Onoarea si integritatea morala a unui ofiter de informatii trebuie sa fie neatinse de vreo acuzatie, dar in cazul fostului "Doi si-un sfert", prin persoana lui Blanaru exista numeroase acuzatii referitoare la depasirea atributiilor de serviciu. Asemenea situatii atrag oprobiul celorlalti politisti ieseni. Cu cateva zile inaite de Revelionul 2004, masina de serviciu a sefului SIPI Iasi a fost sparta in timp ce se afla in parcarea blocului unde locuisete acesta. Spargerea a fost raportata catvea zile mai tarziu, desi raportul trebuia sa fie inainta sefilor ierarhici imediat, mentionandu-se ca a fost furat radiocasetofonul auto. Dar, o asemenea atitudine a comisarului sef Blanaru nu este ceva deosebit, atat timp cat cu masina institutiei se fac zilnic curse de zeci de kilometri, in timp ce pe foile de parcurs figureaza ca destinatie Parchetul National Anticoruptie Iasi, de mai multe ori in aceeasi zi, timp de zile intregi la rand, in conditiile in care sediul PNA se afla la doar cateva sute de metri distanta. O alta parte a activitatii sefului SIPI Iasi consta in nenumarate golanii, pentru a face servicii, poate si contra cost, unor cunoscuti sau apropiati sau unor persoane care nu au nici o legatura cu activitatea de strangere de informatii. Reporterii ZIUA de Iasi au intrat in posesia unor acte, scrise chiar de mana lui Blanaru, prin care acesta intervine pentru eliberarea unor pasapoarte in favoarea unor cetateni. Un exemplu este biletul scris de Blanaru si lasat la Serviciul Pasapoarte Iasi, care cerea eliberarea unui pasaport pe numele lui Constantin Padurariu, un caz clar de trafic de influenta. O asemenea solicitare venita din partea sefului SIPI Iasi dovedeste implicarea sa si in alte activitati care nu au nici o legatura cu activitatea informativa. Simtind ca in Afacerea Lenjeria de la Spitalul de Recuperare din Iasi, treaba se impute, in aceeasi zi in care au fost descoperite pijamalele, Catalin Blanaru a intocmit un asa-zis raport, in care sesiza oarecum scandalul pjamalelor, dar intr-un mod voalat. Nu trebuia uitat nici Cazul Gheban, in care a fost facut de ras intregul SIPI Iasi, din cauza traficului de influenta practicat. In cazul Hrinca - Gheban, taxa de obtinere a unui pasaport era de 400 de dolari americani, pentru fiecare interventie, traficantul dandu-se drept ofiter SIPI. Dupa ce traficul de influenta contra cost a fost dovedit, intregul dosar a fost musamalizat.
Un mort pe constiinta lui Blanaru
In urma cu cativa ani, unul dintre ofiterii ieseni de la Compania de Pompieri nu a mai rezistat presiunilor exercitate de Blanaru, si s-a sinucis. Pur si simplu, maiorul Roman, de la Compania de Pompieri din Iasi, si-a pus pistolul la tampla, si s-a impuscat, chiar in curtea unitatii. La vremea respectiva, Catalin Blanaru avea ca sarcina de serviciu si activitatea contrainformativa de la Grupul de Pompieri Iasi. Nimeni nu a dus investigatiile pana la capat in acest caz, dar pe constiinta lui Catalin Blanaru apasa aceasta sinucidere.
Implicarea lui Blanaru in activitati care nu tin de limita sa de competenta vor fi prezentate in editiile viitoare, inclusiv in asasinarea liderului de sindicat Virgil Sahleanu, de la Tepro SA Iasi.