'Le plus beau de toute Roumanie'

“Biserica Mare”, adica biserica principala a manastirii, destinata sa devina loc de odihna vesnica al domnitorului Constantin Brancoveanu si al familiei sale, ar fi trebuit sa primeasca intr-o zi ramasitele sale pamantesti. Dar el a fost decapitat, impreuna cu cei patru fii ai sai, in ziua de 15 august 1714 la curtea sultanului turc, sub acuzatia de “tradare”. Acesta fusese verdictul cu care sultanul caracterizase demersurile diplomatice pe care domnitorul le facuse pe langa curtile de la Viena si Moscova in speranta ca va realiza o posibila coalitie antiotomana. Murind ca un martir, in circumstante atat de dramatice, el n-a putut fi inmormantat la Manastirea Hurezi cum isi dorise, astfel incat sarcofagul sau gol se gaseste si astazi in pronaos.

Constantin Brancoveanu (1688-1714), domnitorul Tarii Romanesti la inceputul sec. XVIII, vazand nestatornicia vremurilor, indata dupa primirea sceptrului Tarii, cum glasuieste hrisovul de intemeiere al manastirii „intr-al doilea an al domniei noastre pus-am temelie si am inceput a zidi manastire”. Aceasta fapta cucernica, domnitorul isi vedea implinita o dorinta sfanta, care-l framanta, dupa cum citim in pisania de deasupra usii bisericii: „Nu voi intra in salasul casei mele, nu ma voi sui pe asternutul patului de odihna, nu voi da somn ochilor mei si pleoapelor mele dormitoare si repaos tamplelor mele, pana nu voi afla loc Domnului si salas Dumnezeului lui Iacob”. Urmand in cuvant si in fapta pe proorocul Psalmist, el a inaltat cea mai de seama ctitorie a epocii sale, care a atras si atrage admiratia si pretuirea tuturor vizitatorilor din toate timpurile. Asa, Charles Diehl, cunoscatorul de arta bizantina, o considera „Le plus beau de toute Roumanie” (cea mai frumoasa din Romania.)

Sapte ani de zidire sfanta

Sfanta Manastire Hurezi, importanta si valoroasa asezare monahala, reprezinta cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca. Acest ansamblu monastic, cu incinta de spital si chilii, cu cele cinci biserici ale sale, pune in evidenta un program complex - necunoscut pana atunci si niciodata reluat in Tara Romaneasca. Bisericile toate s-au pastrat in starea originala. Ansamblul cuprinde manastirea propriu-zisa, biserica bolnitei, ctitorita de doamna Maria, sotia lui Constantin Brancoveanu, ridicata la 1696 si zugravita de Preda Nicolae si Ianache; Schitul Sfintilor Apostoli, la circa 50 de metri spre nord, ctitorit de marele staret Ioan Arhimandritul in 1698 si zugravita de Iosif si Ioan in 1700, si Schitul Sfantul Stefan, dupa numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703 si zugravit de Ianache, Istrate si Harinte. Domnitorul a incredintat supravegherea acestor mari si valoroase lucrari rudei sale Parvu Cantacuzino, mare stolnic, caruia, decedand in 1691, i-a urmat Cernica Stirbei, fost mare armas. Lucrarile incepute in 1690 s-au terminat in 1697. Dintre mesteri mentionam pe Manea vataful zidarilor, Istrate lemnarul si Vucasin Caragea, pietrarul, toti pictati pe perete, in pridvorul bisericii mari. Manastirea Hurezi are doua incinte. In cea dintai, exterioara, delimitata de ziduri puternice de caramida, se afla prima poarta de incinta si o cladire cu etaj in dreapta. A doua incinta are forma dreptunghiulara, inchisa pe trei laturi cu cladiri, avand parter si etaj. Latura de rasarit se incheie cu un zid inalt, ca la multe manastiri cu incinta. La mijlocul acestei incinte se afla biserica mare, impunator monument, lung de 32 de metri si inalt de 14 metri. Ea este o interpretare mai simplificata a bisericii episcopale de la Curtea de Arges. Are plan treflat si impartire clasica, altar, naos, pronaos si pridvor. Vom continua, in numarul urmator, prezentarea interiorului manastirii si a inzestrarilor pe care Sfantul Domnitor le-a facut bisericii care avea menirea de a deveni necropola familiei Brancoveanului si a neamului sau.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe