Felul in care este tratat subiectul difera foarte mult de la o tara la alta: in timp ce, in Coasta de Fildes, gripa aviara a devenit tema unui dans foarte popular in discotecile din capitala, in Franta exista o intreaga dezbatere in ceea ce priveste felul in care a fost mediatizata gripa produsa de virusul H5N1, cu accente pe erorile de abordare, cit si pe alimentarea publicului avid de stiri catastrofice cu informatii alarmiste.

La o saptamina dupa descoperirea maladiei in Coasta de Fildes, dansul "gainii gripate", ai carui pasi sint inspirati din spasmele gainii in agonie, si-a facut aparitia in cluburile de noapte din Abidjan. Dansul gripei aviare, noteaza "Le Figaro", a fost creat in discoteca in aer liber Marcory-Gasoil, aflata in cartierul Marcory, una dintre cele doua comune ale districtului Abidjan, in care virusul H5N1 a fost detectat. In acordurile muzicii ivoriene la moda, dansatorii imita, topaind, miscarile gainii care agonizeaza, balansind miinile indoite spre spate, ca si cum ar incerca sa-si ia zborul. I n cadrul unui show televizat, difuzat de curind, starul ivorian Aicha Koné a contribuit din plin la promovarea acestui nou dans. Pasii de dans si ritmurile inspirate din evenimente sociale, politice sau sportive sint curente in Coasta de Fildes. "Saracia", "Dansul motocicletei", "Guantanamo", "Nu te uita", "Chinezul decapitat" sint numai citeva dintre exemple.

GRIPA AVIARA : DE CE DA TOATA LUMEA VINA PE RATE? Tot gripa aviara face obiectul unui dosar consistent realizat de cotidianul francez "Lé Monde", intitulat "Gripa aviara: De ce da toata lumea vina pe rate?"

Principalele intrebari la care cei doi autori incearca sa raspunda cu ajutorul specialistilor sint: a) cum se poate vorbi cit mai bine si unui numar cit mai mare de oameni despre aceasta realitate si b) ar putea fi acuzate mijloacele de informare de alimentarea unei dorinte colective stranii, de catastrofe? Dupa un an de la aparitia acestei epizootii, gripa aviara face obiectul unei largi dezbateri mediatice internationale. Extinderea sa trimite la mult-discutata aparitie a unei posibile catastrofe planetare pentru umanintate. Olivier Dehorter, ornitolog francez, subliniaza rolul pe care OMS l-a avut in mediatizarea epizootiei, dar si faptul ca semnalele trase de organizatie au fost traduse chiar si de unii oameni de stiinta in mod eronat, drept mijloace pentru a atrage fonduri pentru bugetul acestei organizatii.

"Supramediatizata, epizootia a fost tratata intr-un fel destul de confuz: mai multi medici primeau intrebari in legatura cu medicina veterinara, astfel incit in timp s-a produs o confuzie intre maladia animala si posibila pandemie umana". "O problema interesanta", spune Guy Jarry, director adjunct al Centrului de Cercetare a Biologiei Populatiilor: "La un moment dat, atentia a fost intr-atit focalizata pe agentii raspindaci ai virusului, pasarile salbatice, incit au fost ocultate posibilele cauze umane ale extinderii epizootiei, fie prin comertul legal, fie prin traficul de pasari". Olivier Dehorter crede ca la mijloc nu se gaseste numai o mare greseala din partea presei, ci si o greseala a guvernelor: "Acestea au cerut in general expertize legate de impactul pa- sarilor migratoare, dar niciodata despre rutele comerciale si nici despre fragilitatea unor frontiere in legatura cu traficul ilegal."

Autorii articolului se intreaba in final de ce a prins "maioneza mediatica" atit de bine si primesc un raspuns destul de interesant din partea lui Bernard Vallat, director general al Organizatiei Mondiale pentru Sanatatea Animalelor, care face o analiza a ceea ce s-ar putea chema dorinta colectiva de catastrofe: "Fricile colective contribuie la resocializare in societatile contemporane in care primeaza din ce in ce mai mult individualismul. Frica de marile epidemii, spectrul ciumei bubonice, al holerei s-au inscris pentru multa vreme in memoria colectiva. Fiecare jurnalist este el insusi obiectul acestor pulsiuni, oricare ar fi ratiunea acestora".