Dar ceremonia de comemorare a eroilor Revolutiei nu a fost lipsita de incidente. Ion Iliescu a fost atacat cu monede de revolutionari, impins in imbulzeala creata si huiduit. A fost nevoie de interventia SPP-istilor pentru ca fostul presedinte al Romaniei sa scape de furia revolutionarilor, potrivit Realitatea TV.

Incidentul a avut loc in duminica dimineata la Cimitirul Eroilor. Mai multi revolutionari nu au fost de acord ca Ion Iliescu sa tina un discurs cu ocazia manifestarilor din cimitir. Revolutionarii au aruncat cu monede in acesta si-iau reprosat trecutul comunist si "furtul" Revolutiei din 1989. Mai mult, au vrut sa arunce si cu oua stricate. Cei prezenti l-au numit pe Iliescu "masacrator" si au sustinut ca monedele au reprezentat cei 30 de arginti care se arunca tradatorului, relateaza de asemenea Realitatea.

Actualul presedinte de onoare al PSD a scapat de atacatori numai dupa interventia angajatilor Serviciului de Protectie si Paza (SPP).


REALITATEA.NET - Ion Iliescu a fost atacat cu monede si huiduit la comemorarea eroilor Revolutiei - VEZI VIDEO


Lovitura de Stat sau Revolutie?

Intr-o prefata a cartii lui Sorin Rosca Stanescu “Marea Provocare-Puterea liderului rosu”, Alina Olteanu ofera cateva repere legate de situtatia politica post-revolutionara si posibile explicatii ale antipatiei pe care o resimt revolutionarii romani fata de Ion Iliescu.

In vidul de putere aparut in contextul evenimentelor din decembrie 1989, Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman, Alexandru Barladeanu si altii constituie Consiliul Frontului Salvarii Nationale (CFSN).

Presedinte al CFSN este ales Ion Iliescu, gest justificat de Silviu Brucan cu cuvintele pline de talc: "Ca sa ramanem in sistem!" La 23 ianuarie 1990, CFSN hotaraste transformarea FSN in formatiune politica si participarea la alegeri. Presedinte al FSN este numit Ion Iliescu. Astfel, FSN, structura de putere formata in timpul evenimentelor din decembrie 1989, si-a deturnat menirea initiala de "organ provizoriu al puterii de stat", provocand dezechilibrarea scenei politice si aparitia complexului "revolutiei furate".

Protestand fata de aceasta masura, considerata "o confiscare a revolutiei", unii membri marcanti (printre care Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ion Caramitru) isi inainteaza demisia. PNTCD, PNL si PSDR se opun la randul lor acestei decizii printr-o declaratie comuna. Insa, la 20 mai 1990, au loc primele alegeri parlamentare si prezidentiale de dupa caderea comunismului, ale caror rezultate atesta victoria zdrobitoare a FSN si il consacra pe Ion Iliescu in functia de presedinte al Romaniei. Doi ani mai tarziu, la 27 septembrie 1992, au loc urmatoarele alegeri parlamentare si prezidentiale. Ion Iliescu participa la campania electorala in calitate de candidat al FDSN, partid aparut ca urmare a disensiunilor din interiorul FSN. Iliescu si partidul sau obtin din nou victoria, de aceasta data pentru un mandat de patru ani.

Aceasta noua victorie a lui Ion Iliescu nu ii impiedica insa pe unii sceptici sa isi puna in continuare intrebari cu privire la modalitatea prin care el a obtinut (si pastrat) puterea politica. Intrebarile vizeaza inclusiv evenimentele din decembrie 1989, descrise ca fiind nu "o revolutie", ci o lovitura de stat orchestrata de Ion Iliescu si de acolitii sai, noteaza Alina Olteanu.