Doua "olimpiade" ale Romaniei

Dupa episodul Nokia presa internationala vorbeste des­pre
intentia pe care Daimler-Benz (Mercedes) o are de a plasa o noua fabrica in
Europa Centrala, doua tari fiind in discutie - Polonia si Romania. Aceasta este
o stire buna privind economia ro­ma­neas­­ca in conditile in care mediul
in­ter­na­ti­o­nal in deteriorare si indicatori macroeconomic mai putin buni
cre­ea­­za tre­pi­datii. Deja Fitch a mutat catre perspectiva negativa
rating-ul tarii, drept fiind insa ca similar s-a pro­cedat si cu alte tari central-euro­pe­ne
intrate in UE incepand cu 2004. Dar anuntul de la Mercedes este un prilej
pentru a sublinia ceva si anu­me: in de­ce­niul ce vine avem de lucrat foarte
intens in Romania pentru a reduce decalajele fata de media UE. Am putea ajun­ge
de la cca 35% din aceasta medie, in prezent, la pes­te 50% daca am inregistra o
cres­te­re economica cu 3%-4% (in medie) superioara me­di­ei din UE. In
pa­gi­ni­le acestui ziar adesea exami­­n­ez as­pec­te macroeconomice autohtone, care insa pot
ocul­ta faptele de pe teren, din “tran­­see”. Aparitia unor fabrici noi, in
do­me­nii industriale de varf, im­por­tante, sunt genul de fap­te ce schimba
geo­gra­fia economica (in­dus­triala) a tarii. Am vizitat in lu­ni­le ul­ti­me
ale lui 2007 o serie de ora­se din tara si ceea ce am vazut mi-a dovedit un
lucru. In pofida po­tic­nelilor si gre­u­ta­tilor, inco­e­ren­te­lor, Romania a
progresat mult in acest deceniu, chiar daca mersul inainte al economiei pa­re sa
fie, uneori, ha­otic.

Am vazut ora­se in care se construieste mult pe platforme
in­dustriale, cu centre universitare cu o dotare logistica com­pa­ra­bila cu ce
vedem in tari dezvol­ta­te; am vazut schimbari notabile si in zone rurale.
Drept este ca schim­ba­rea este mai vizibila in par­ti­le oc­ci­dentale ale Romaniei,
ceea ce este ilustrat si in venitul pe lo­cu­i­tor. Dar tot drept este ca nu
exista arie letargica in tara... peste tot se misca
treburile, sub impulsul sectorului privat.

Mercedes ar dori sa plaseze fa­brica noua, daca vi fi aleasa
Roma­nia, tot la Cluj-Napoca
(ca si Nokia sau Ericsson). Ce se intampla la
Cluj-Napoca
in anii din urma este ex­cep­ti­o­nal. O platforma industriala in “ex­plo­zie”,
un aeroport modern in constructie (si Sibiul are un aeroport mo­dern), un
centru universitar care promoveaza excelenta. Clujul are toate sansele sa devina
un atractor, un pol de garvitatie pentru regiunea mare transilvaneana.

Romania are nevoie de cativa atractori, poli de gravitatie,
care sa lifteze economia tarii. Un alt pol ar fi cel pe axa Timisoara-Arad,
care poa­te deveni o conurbatie in deceniul ur­ma­tor, cu o foarte intensa
activitate industriala si de servicii. Nu mai vor­besc de asezarea geografica
excelenta, de legaturile cu Europa Centr­a­la si de Vest. Brasov
isi poate valorifica potentialul turistic si in domeniul high-tech. Si Craiova poate fi un pol
de dezvoltare major. Daca si prelua­rea uzinei auto de catre Ford se va
realiza, Bania va avea motive in plus sa mizeze pe sinergiile acestui oras mare
si legaturile sale cu alte zone industriale din tara.
Constanta este un pol de dezvoltare, care va capata un relief si mai pronuntat
pe masura ce caracterul sau de poarta maritima a Romaniei integrate in UE va fi
mai clar definit si rute de transport al energiei vor utiliza infrastructura de
la noi. In fine, Iasi in tandem cu Ba­cau pot plusa decisiv in
noua confi­gurare economi­ca a Romaniei posta­de­rare. Bu­cu­res­tiul, chiar daca va detine ponderea
cea mai mare in ac­ti­vitatea economica a tarii, va avea o concu­ren­ta
puternica din partea acestor poli de dezvoltare.

Asa cum olimpiadele mari mobilizeaza resurse extraordinare si
pot contribui mult la dezvoltarea infrastructurii unei tari (vezi exemplul
re­cent al Greciei), tot astfel putem ima­gi­na deceniul ce vine pentru Ro­ma­nia.
Este ca si cum am avea de organizat doua olimpiade de vara, care ar implica
programe nationale de mo­dernizare a infrastructurii, a eco­no­miei in general.
Reusita in aceste doua “olimpiade” depinde de un bun par­te­­neriat intre
sectorul public si cel pri­vat; de care depinde si folosirea cat mai buna a
fondurilor UE.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe