CONCLUZII EUROPENE - Raportul pentru justitie, adoptat - Raportul Comisiei Europene format pdf
Raportul Comisiei Europene pe tema situatiei justitiei in Romania a fost adoptat ieri la Bruxelles si dat publicitatii. Mai avem probleme cu combaterea coruptiei la nivel inalt, a coruptiei locale, cu functionalitatea Agentiei Nationale de Integritate, dar si cu aspecte ce tin de Consiliul Superior al Magistraturii.

In primul an in calitate de stat membru UE, Romania a continuat sa faca eforturi in vederea remedierii deficientelor care, altfel, ar impiedica aplicarea eficace a legislatiei, politicilor si programelor europene. "Cu toate acestea, in domenii-cheie cum ar fi lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, nu s-a facut inca dovada unor rezultate convingatoare", se arata in raportul Comisiei Europene (CE) dat ieri publicitatii.

CONCLUZIILE. Exista intarzieri in ceea ce priveste punerea in aplicare a unei strategii coerente de recrutare in sistemul judiciar, infiintarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI) si in elaborarea unei strategii globale si punerea in aplicare de proiecte reprezentative pentru a lupta impotriva coruptiei la nivel local. In special, Romania ar trebui sa sporeasca eforturile de combatere a coruptiei la nivel inalt si ar trebui sa-si intareasca eforturile pentru a mentine stabilitatea legislativa si institutionala a cadrului de lupta anticoruptie din Romania. Comisia recunoaste eforturile importante realizate pentru elaborarea unui Plan de actiune credibil, care descrie masurile, termenele-limita si institutiile responsabile de indeplinirea obiectivelor. Cu toate acestea, Planul de actiune necesita mai multa consecventa pe alocuri, iar unele lacune trebuie remediate, se arata in concluziile Raportului intermediar al Comisiei Europene (CE) privind starea justitiei din Romania.

Activitatea DNA din ultimele sase luni este vazuta "cu plus" de CE, dar raportul mentioneaza ca unele dintre cauzele care implica fosti ministri sau actuali ministri au fost restituite procurorilor de catre instante, din cauza unor erori procedurale. "Pana in octombrie 2007, DNA a solicitat aprobarea inceperii urmaririi penale a opt fosti ministri sau ministri aflati in functie", adauga documentul, mentionand ca aprobarea a fost acordata de presedintele Traian Basescu in luna ianuarie. "Decizia privind ridicarea imunitatii a fost luata dupa dezbateri juridice si politice intense", observa comisia. "Nu este clar daca motivatia instantelor (n.r. - de restituire) inseamna ca probele sunt inadmisibile, facand necesare noi anchete sau inseamna ca procuratura poate rectifica situatia, fara a fi necesara reinceperea procedurilor", conchide raportul CE.

RESURSA UMANA. Raportul subliniaza ca este asteptata strategia de resurse umane judiciare pentru 2009, obervand ca inca mai sunt neocupate 35 de posturi din schema Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ca si alte 572 de posturi in cadrul procuraturii. Recrutarile in sistemul judiciar "au urmat o procedura ad-hoc, pe baza de interviuri si de experienta de munca, fara a controla calificarile sau pregatirea noului magistrat, mentioneaza CE.
Imdicatii - Numirea si revocarea procurorului general sa ramana asa! Comisia analizeaza lipsurile planului de actiune si, culmea, printre propunerile privind mentinerea stabilitatii legislative, raportul recomanda ca statul roman sa mentina actuala forma de numire si revocare din functie a procurorului general si a sefilor DNA si DIICOT. Adica la propunerea ministrului de Justitie.

LACUNELE PLANULUI DE ACtIUNE. Obiectivele prevazute in Planul de actiune sunt contrazise de unele initiative legislative si politice lansate. In plus, Planul de actiune omite chestiunea importanta a stabilitatii legislative si institutionale a cadrului de lupta anticoruptie. Planul omite de asemenea sa indice cand si daca vor fi elaborate strategii sectoriale in domeniul reformei justitiei si a combaterii coruptiei, care sa le inlocuiasca pe cele devenite caduce de curand. In ceea ce priveste coruptia la nivel local, Planul de actiune nu contine suficiente detalii. El contine, de asemenea, anumite masuri si indicatori de performanta care nu par a fi suficient de adecvati pentru obtinerea rezultatului dorit. Acest lucru se refera in special la indicatori cum ar fi scurgerea de informatii confidentiale catre presa. Un studiu privind individualizarea pedepselor pentru infractiunile de coruptie poate reprezenta doar un prim pas in rezolvarea problemei posibilei clemente in judecarea proceselor de coruptie la nivel inalt, mentionata de Comisie in raportul MCV din 27 iunie 2007. Planul de actiune ar trebui sa fie actualizat continuu, iar indeplinirea indicatorilor ar trebui monitorizata riguros de catre un puternic mecanism de coordonare central operational.

CODURILE. Raportul subliniaza ingrijorarea sI pentru modificarile la Codul de procedura penala si Codul penal, respinse de la promulgare de seful statului, daca acestea vor deveni lege, referitoare la scurtarea timpului de ancheta la 6 luni si "autorizarea perchezitionarii, interceptarii sau inregistrarii comunicatiilor doar cu informarea prealabila a suspectului, iar frauda inferioara pragului de noua milioane de euro ar fi considerata infractiune minora, cu o sanctiune maxima de 5 ani de inchisoare". Comisia considera ca acestea "ar afecta substantial negativ eficienta anchetelor penale in Romania in general", precum si anchetele comune cu alte state membre UE, lupta impotriva terorismului si urmarirea in justitie a criminalitatii transfrontaliere.

CONFLICT DE INTERESE. Comisia recomanda intarirea capacitatii CSM de a-si indeplini principalele atributii, "precum si responsabilizarea acestuia, in special abordarea potentialelor conflicte de interese si a comportamentelor contrare eticii ale unor membri ai Consiliului". Raportul mentioneaza si recomandarea de recrutare a inspectorilor judiciari in cadrul CSM "in conformitate cu noile criterii obiective adoptate si cu asigurarea reprezentativitatii regionale". De precizat, ca ultimul concurs pentru ocuparea a opt posturi vacante de inspectori judiciari s-a soldat doar cu ocuparea a trei posturi, in conditiile in care au fost 12 candidati.

Citeste si:

REORGANIZAREA MP. Este recomandata si elaborarea si punerea in aplicare a unui plan de reorganizare a Ministerului Public (MP) care sa remedieze deficientele manageriale si problemele de resurse umane existente. Aceasta este o "restanta" inca de pe vremea cand la justitie ministru era Monica Macovei, deoarece o reorganizare a MP nu poate avea loc pana cand nu de adopta noile modificari la Codul de procedura penala si Codul penal, impuse de ritmul reformei. Si asta pentru ca aceste schimbari legislative ar putea aduce o reasezare a competentelor parchetelor, fapt de care trebuie sa se tina seama la reorganizarea acestora.

ANI. "Cadrul legislativ privind Agentia Nationala de Integritate (ANI) a fost aprobat in mai 2007. Cu toate acestea, ANI nu este inca operationala. Doar vicepresedintele a fost ales. Au fost demarate activitati pregatitoare, selectia personalului, procedurile de achizitii publice pentru infrastructura, alocarea de resurse financiare pentru sediu, buget si definirea organigramei", se arata in Raportul CE.

CORUPTIA LOCALA. La Obiectivul de referinta nr. 4: Adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si de lupta impotriva coruptiei, in special in administratia locala, raportul CE retine ca "au fost demarate, cu oarecare intarzieri, lucrarile pregatitoare privind o strategie nationala anticoruptie, axata pe sectoarele vulnerabile si pe administratia publica locala. Adoptarea de catre guvern este planificata pentru luna martie 2008". Se retine, de asemenea, o intarziere "considerabila" cu care in luna noiembrie ministrul de interne, Cristian David, a semnat un nou protocol cu ONG-urile privind Centrul National de Integritate, in implementarea proiectului. "Linia verde anticoruptie, prevazuta initial a fi o linie gratuita pentru combaterea coruptiei, a fost extinsa pentru a include intrebarile generale ale cetatenilor in legatura cu activitatea Ministerului de Interne", insa raportul mentioneaza ca nu s-a putut stabili in ce masura aceste modificari vor permite in continuare un parteneriat cu societatea civila si vor continua sa ofere un serviciu de urmarire a sesizarilor legate de acte de coruptie.

FONDURI DE SPRIJIN. Raportul CE pe tema justitiei mentioneaza ca fondurile europene acordate sub forma de sprijin au avut impact asupra progreselor Romaniei si arata ca, in timp ce ANI a beneficiat de sustinere redusa, DNA, ca beneficiara, si-a dezvoltat capacitatea de anchetare. Sprijinul substantial pus la dispozitia Romaniei in domeniul justitiei si afacerilor interne provine atat de la programe UE (cum ar fi PHARE si Facilitatea de tranzitie), precum si de la state membre. Proiectele puse in aplicare in domeniul justitiei si afacerilor interne acopera o gama larga de obiective, precizeaza raportul, potrivit caruia "o analiza atenta a proiectelor puse in aplicare incepand din 2004 arata ca anumite domenii, cum ar fi reforma sistemului judiciar, au primit sprijin substantial si ar putea sa se apropie de nivelul de saturatie din acest punct de vedere".

Raportul CE mentioneaza de asemenea ca au fost puse la dispozitie fonduri substantiale pentru consolidarea capacitatii in domeniul luptei impotriva coruptiei la nivel inalt si a celei la nivel local, insa, in pofida acestui fapt, "unele sectoare vulnerabile, cum ar fi cel al invatamantului, nu au primit inca sprijin pentru combaterea coruptiei".

CE noteaza ca "sprijinul acordat a avut un impact asupra progreselor Romaniei", precizand ca "reforma justitiei s-a bucurat de un sprijin international sustinut", fiind un domeniu in care s-au realizat "progrese relativ constante". Raportul Comisiei mai arata ca "asistenta viitoare ar trebui axata pe sprijinirea Agentiei Nationale de Integritate si pe lupta impotriva coruptiei". De asemenea, "sprijinul ar trebui sa continue sub forma schimbului de bune practici, a pregatirii profesionale si a acordarii de burse". "Proiectele de dimensiuni mai mari in domeniul coruptiei la nivel local ar trebui completate de proiecte flexibile, bine orientate, pe termen mediu si lung, care urmaresc aspecte bine tintite sau se axeaza pe sectoarele si domeniile cele mai vulnerabile", precizeaza Comisia, care incurajeaza Romania sa utilizeze pe deplin bugetul de sprijin acordat de UE. Comisia recomanda de asemenea statelor membre "sa ia in considerare acordarea unui sprijin practic si direct Romaniei, sub forma schimbului de bune-practici, oferirea de locuri de practica profesionala, de burse, realizarea de parteneriate institutionale cu departamente cheie cum ar fi Agentia Nationala de Integritate sau Directia Nationala Anticoruptie".

Si Bulgaria a primit nota proastaNici Bulgaria nu a reusit sa convinga Comisia Europeana ca face suficiente eforturi pentru a lupta impotriva coruptiei din administratia locala si a criminalitatii organizate, precum si de a implementa o serie de reforme in justitie, reforme promise de Sofia inaintea aderarii la UE. La un an de la aderarea la blocul european, Bulgaria, ca si Romania, nu a reusit sa obtina calificative bune la capitolul justitie. In raportul interimar dat publicitatii ieri, CE denunta lipsa rezultatelor impotriva coruptiei si a criminalitatii din Bulgaria si critica in termeni duri "lipsa rezultatelor convingatoare" inregistrate la sud de Dunare. Cele doua tari sunt atent monitorizate in mai multe domenii - judiciar, gestionarea fondurilor europene si securitatea alimentara. Bulgaria face separat obiectul unui proces de monitorizare in domeniul securitatii aeriene. Si Bulgaria, ca si Romania, risca sa i se activeze clauzele de salvagardare. Pana in prezent insa, CE nu a considerat necesara activarea acestora, dar a subliniat ca posibilitatea ridicarii lor exista, in perspectiva rapoartelor complete care vor fi date publicitatii in iulie.

Reactie CSM CSM apreciaza Raportul intermediar al CE "ca obiectiv, in ansamblul sau", nuantarile pe aspecte referitoare la aplicarea unei politici de recrutare a magistratilor demonstrand "respectarea de catre CSM a dispozitiilor legale, dar si mentinerea unui nivel de exigenta fata de pregatirea profesionala a candidatilor viitori magistrati". "Preocuparea Consiliului privind recrutarea viitorilor magistrati s-a concretizat si in propunerea legislativa formulata de CSM anterior adoptarii OUG 100/2007, initiata de ex-ministrul Tudor Chiuariu. Insa propunerea nu a fost valorificata de Ministerul Justitiei", ne-a precizat purtatorul de cuvant al Consiliului, Cecilia Morariu. CSM spera sa obtina modificarea legislativa necesara rezolvarii crizei de personal din justitie (intrarea in Parchete direct de pe bancile Facultatii de Drept, prin INM, pe baza de concurs, fara conditia obligatorie a vechimii minime de cinci ani, in cadrul proiectului de Lege pentru aprobarea OUG 100/2007, aflat in prezent la Senat. Raportul va fi discutat joi in plenul CSM. Kovesi: Raportul CE remarca punctele nevralgice
“Remarc faptul ca raportul semnaleaza o parte din punctele nevralgice pe care le consideram si noi ca atare in sistemul juridic din Romania si as puncta cateva. Un numar foarte mare de posturi vacante in Ministerul Public. Am spus, de cand am preluat mandatul, ca aceasta este principala problema a Ministerului Public”, a reactionat ieri procurorul general al Parchetului Instantei Supreme, Laura Codruta Kovesi, referindu-se la cele 572 de posturi de procurori ramase neocupate. LIPSA PROCURORILOR GENEREAZA GRESELI. In opinia oficialului, lipsa acestor procurori duce la intarzierea unor cauze si la posibila aparitie a unor greseli, in conditiile in care exista procurori care solutioneaza si 1.500 de dosare. Conform actualelor state de functii si personal, 570 de posturi sunt vacante, a spus Kovesi subliniind ca acest numar nu reflecta nici pe departe necesarul pentru activitatea optima a sistemului. “Sper ca in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sa gasim criteriile pentru a stabili numarul optim de dosare incat justitiabilii sa nu fie nevoiti sa astepte doi ani pentru a primi o solutie de la Parchet”, a afirmat Codruta Kovesi. Despre lipsa unor criterii riguroase de intrare si promovare in magistratura mentionata in raport, Kovesi spune ca a cerut deja CSM sa initieze dezbateri profesionale care sa evite interpretarea diferita a legii si sa genereze cresterea calitatii activitatii procurorilor in fata instantelor de judecata. “Constat cu satisfactie faptul ca raportul surprinde un aspect important al unui act de urmarire penala de calitate, respectiv stabilitatea institutionala si legislativa. Poate cel mai elocvent exemplu este Ordonanta privind organizarea si functionarea DIICOT (n.r. ­ OUG 60, care modifica legea privind Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, act normativ care s-a blocat neputandu-se face angajari la aceasta structura de Parchet). Nu suntem impotriva modificarilor legislative care sa corespunda unor realitati europene, dar pentru ca ele sa raspunda efectiv nevoii de combatere a coruptiei sau crimei organizate, e nevoie de suportul tehnic al celor care folosesc zi de zi aceste instrumente si care au fost apreciati in mod constant de parteneri europeni”, a subliniat Kovesi. “Din punctul meu de vedere, mecanismul legislativ este cel care pana la urma determina o adaptare greoaie a sistemului”, a mai precizat Kovesi aratand ca legea nu permite procurorului general sa dispuna acele masuri pentru a configura structuri flexibile fata de fenomenul infractional.