Noul sef al
serviciilor secrete ungare, care si-a petrecut sase ani la academia KGB-ului
din Moscova in anii '80, a devenit in ianuarie presedintele comitetului pentru
informatii al NATO, un post care este detinut prin rotatie de statele membre,
pe durata unui an, informeaza vz.ru, citand surse din presa americana.Unii
diplomati NATO sunt de parere ca trecutul oficialului ar putea determina
statele membre sa fie reticente in a-si impartasi informatiile.

PROFIL. Sandor
Laborc, in varsta de 49 de ani, a fost desemnat in decembrie de premierul
Ferenc Gyurcsany in functia de director al Biroului National pentru Securitate,
serviciul national de contraspionaj. Numirea lui a intervenit dupa o disputa
intre coalitia de la guvernare, condusa de socialisti (fostii comunisti) si
principalul partid de opozitie, FIDESZ. Labroc s-a pregatit la Academia
Dzerjinski a KGB-ului din 1983 pana in 1989, au declarat membri din comisia pentru
securitate nationala a Parlamentului de la Budapesta. Labroc nu a reusit sa
obtina avizul acestei comisii, care supervizeaza astfel de numiri, dar al carei
vot nu are caracter constrangator. In pofida avizului negativ al
parlamentarilor, premierul Gyurcsany si Gyorgy Szilvasy, ministrul care se
ocupa de serviciile de informatii, nu au renuntat la numire. "Decizia
comisiei nationale pentru securitate nu are caracter constrangator", a
aratat biroul lui Gyurcsany intr-un comunicat. "Gyorgy Szilvasy avea dreptul
sa ia o decizie proprie si sa faca o recomandare premierului. El si-a
justificat alegerea prezentandu-l pe generalul Laborc drept o persoana
cu performate profesionale ireprosabile".

SURPRINSI. La
inceputul anului 2007, Laborc a preluat presedintia comitetului special al NATO
care se ocupa de o serie de probleme de spionaj, au confirmat vineri oficiali
NATO, spunand ca era randul Ungariei sa faca o numire in acest post. Comitetul,
a carui principala sarcina este sa analizeze si sa mijloceasca schimbul de
informatii in NATO, este format din toti sefii serviciilor secrete ale tarilor
membre ale Aliantei. Mai multe delegatii de la NATO, inclusiv cea a Statelor
Unite, au refuzat sa comenteze numirea lui Laborc, la fel si purtatorul de
cuvant al Aliantei, James Appathurai. "Nu comentam numirile in functii sau
problemele de spionaj", a spus el. Unele delegatii au spus ca nu erau la
curent cu trecutul lui Laborc, care a iesit la lumina abia cand Szilvasy l-a
propus pentru aceasta functie, in toamna anului trecut. Diplomatii NATO care au
fost de acord sa discute despre aceasta numire au cerut sa li se protejeze
anonimatul si au spus ca, desi au rezerve in ceea ce il priveste pe Laborc, nu
sunt in postura de a bloca numirea sa. "NATO ia decizii pe baza de
consens", a spus un diplomat dintr-o tara est-europeana. "Daca am
pune sub semnul intrebarii aceasta numire, atunci ar trebui sa mergem pana sus,
in acest caz la premierul ungar, pentru a-l intreba pe el despre trecutul lui
Laborc". In comunicatul sau, biroul lui Gyurcsany a subliniat: "Nici
macar un ambasador nu a protestat. Prin canale diplomatice, am primit
informatii ca partenerii nostri sunt multumiti de modul cum decurge cooperarea
intre agentii"."Ar fi fost suficient un singur telefon de la
ambasadorul SUA la NATO pentru a opri aceasta numire. Ar fi fost un semnal
pentru alte tari care ar putea crede ca pot face fel", a apreciat un
diplomat occidental. Un altul a prezis ca unele tari vor avea rezerve in a
impartasi informatiile pe care le au. "Avem de-a face cu o persoana care a
fost formata de KGB. Presupun ca nu s-a schimbat foarte mult",
a adaugat diplomatul, adaugand ca "trebuie spus ca NATO este o
organizatie in care se scurg foarte usor informatii".

TARI PROBLEMA. Ungaria,
Polonia si Cehia au aderat la Alianta in 1999, iar restul tarilor din fostul
Pact de la Varsovia in 2004. Dupa extindere, atasatii militari din delegatia
bulgara nu au primit acces la documente secrete de un anumit nivel. "Poti
sa pariezi ca tot ce am spus Bulgariei in cadrul NATO a mers direct la Moscova",
a spus un alt diplomat vest-european. "Vechea nomenclatura comunista si
vechile servicii secrete din Romania si Bulgaria exista inca. Dar trebuie sa
spun ca in acest caz Ungaria dezamageste foarte, foarte mult". In Ungaria,
aceasta numire a adancit neincrederea si polarizarea dintre socialistii aflati
la guvernare si Fidesz, din cauza modului in care premierul a trecut peste
avizul comisiei de securitate nationala a Parlamentului. Pana in 2002,
cand au venit la putere socialistii, niciun oficial ungar care a lucrat mai
mult de un an la Moscova nu putea fi numit in functii prea importante, din
motive de securitate.