Al treilea judecator: "Cioaca nu trebuia arestat!"

Inalta Curte de Casatie si Justitie ne-a furnizat ieri hotararea judecatoreasca definitiva prin care, la 24 ianurie 2008, Cristian Cioaca a fost arestat pentru 29 de zile sub acuzatia de instigare la patrunderea fara drept intr-un sistem informatic.
Cererea Parchetului de arestare preventiva a politistului a fost insusita doar de doi dintre cei trei magistrati care au judecat cazul. Este vorba despre Mariana Prodan si Margareta Teodorescu. Opinie separata a facut chiar presedintele completului, judecatorul Stefan Mateescu. Pozitia acestuia nu pledeaza doar pe lipsa de probe in cazul Cioaca, ci acuza DIICOT Brasov ca a "incalcat scopul procesului penal", "golind de continut ideea de proces echitabil", intr-o maniera ce "compromite Drepturile omului recunoscute in orice stat de drept". Judecatorul Mateescu i-a acuzat pe procurori, ca desi stiau ca infractiunea invocata de ei nu poate fi cercetata decat daca ar exista o plangere prealabila a unei persoane vatamate, "Parchetul a scos din contextul Legii nr. 161/2003 infractiunile de acces fara drept la sistemele informatice" si a sesizat instanta, dupa ce "n-a putut obtine arestarea inculpatului Cioaca Constantin Cristian in cadrul dosarului de urmarire penala pentru banuiala de a fi comis omorul sotiei sale".
Parola era data de nastere a fiului lui Cioaca
La 16 ianuarie 2008, Curtea de Apel Brasov a respins solicitarea procurorilor de la DIICOT Brasov de arestare preventiva pentru 29 de zile a politistului Cristian Cioaca si a lui Adrian Marin Nitu, acuzati, primul de instigare, iar al doilea de patrundere fara drept intr-un sistem informatic, fapte prevazute de Legea nr. 161/2003. Judecatorii brasoveni au motivat ca demersul lui Cioaca si al lui Nitu (rugat sa ajute la accesarea adresei de e-mail a disparutei Elodia), a fost unul legitim. In sensul ca Cioaca a cautat sa afle date care sa-l ajute sa-si gaseasca sotia, fapte apreciate ca fiind lipsite de vinovatie. Cu atat mai mult cu cat presei nu i-au fost furnizate date cu caracter confidential despre contractele de asistenta juridica ale avocatei Elodia Ghinescu, ci date despre presupusi amanti ai acesteia, care ar putea elucida misterul disparitiei. Precizam ca adresa de e-mail nu a fost sparta, ci a fost accesata folosindu-se parola reala, care este data de nastere a fiului lui Cioaca si care era setata pe acces automat la deschidere. Procurorii DIICOT au declarat recurs impotriva incheierii Curtii de Apel Brasov, sustinand ca Cioaca si Nitu trebuie arestati intrucat ar fi sters anumite date din e-mailul Elodiei, care ar fi putut rezolva celalalt dosar in care Cioaca este urmarit penal pentru "uciderea" sotiei sale.
Motivatia nearestarii "hacker-ului"
Recursul procurorilor DIICOT a fost solutionat la 24 ianuarie 2008 de un complet al Sectiei penale a Inaltei Curti, format din judecatorii Stefan Mateescu (presedinte), Margareta Teodorescu si Marioara Prodan. Actiunea Parchetului a fost admisa de judecatorii Teodorescu si Prodan, care au decis ca Cioaca sa fie arestat pentru 29 de zile pentru instigare la patrundere fara drept intr-un sistem informatic. Aceeasi judecatori au considerat insa ca "hacker-ul" Adrian Nitu (cel care a accesat cutia postala electronica a Elodiei de pe www.yahoo.com) nu trebuie arestat "avand in vedere sinceritatea manifestata de acesta, precum si imprejurarea ca numai la insistentele repetate ale inculpatului Cioaca a comis faptele, fiind la primul proces penal si nu prezinta pericol social concret pentru ordinea publica".
Judecatorii Teodorescu si Prodan au decis ca Cioaca sa fie arestat pe motiv ca: "Probele existente la dosar si chiar sustinerile inculpatilor care au recunoscut faptele in materialitatea lor, dar au sustinut ca nu ar fi infractiuni, desi ele se incadreaza in textele redate mai sus, nu pot fi inlaturate, deoarece se refera la date confidentiale care nu puteau fi accesate decat de Elodia Ghinescu sau de o persoana care ar fi avut acordul sau, ceea ce nu este cazul in speta cu referire la nici unul dintre inculpati. Este evident ca indiferent de existenta unei parole (desi aceasta exista) datele erau strict confidentiale si nu se poate sustine credibil ca Elodia Ghinescu i-ar fi dat acordul sotului sau sa-i acceseze corespondenta electronica pe care aceasta o purta cu diferite persoane mai mult sau mai putin apropiate".
Opinia judecatorului Mateescu
In opinia separata, presedintele completului, Stefan Mateescu, si-a exprimat dezacordul fata de solutia colegelor sale, sustinand ca recursul procurorilor DIICOT trebuia respins ca nefondat:
"Cu ocazia intrarii in casuta postala a sotiei, dupa parerea noastra legitima, inculpatii au fost preocupati numai de informatii privind relatiile private ale sotiei sale si nu de altfel de relatii, neajungand in public informatii sau date cu caracter profesional, relatii privind raporturile juridice cu clientii avocatei ori altfel de relatii care sa aiba caracter public. Asa fiind, lipseste intentia delictuala (...) In cazul ambelor infractiuni mentionate, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, si impacarea partilor inlatura raspunderea penala (...) Cunoscand aceste lucruri, ca si faptul ca n-au putut obtine arestarea inculpatului Cioaca Constantin Cristian in cadrul dosarului de urmarire penala pentru banuiala de a fi comis omorul sotiei sale, Parchetul a scos din contextul Legii nr. 161/2003 infractiunile de acces fara drept la sisteme informatice (...) Consideram ca in speta demersul Parchetului, departe de a se inscrie in atributiile acestuia, este discutabil si asupra moralitatii si inscrierii lui in lege. El este contrar regulilor de baza ale procesului penal, incalcand scopul procesului penal, principiul legalitatii procesului penal, principiul aflarii adevarului, principiul garantarii libertatii persoanei, al respectarii demnitatii umane si al prezumtiei de nevinovatie, al asigurarii unui proces echitabil. El goleste de continut si, chiar compromite Drepturile Omului, recunoscute in orice stat de drept. Consideram ca nu este de admis, ca stabilindu-se in alt dosar ca nu sunt probe si indicii suficiente pentru a se putea lua masura arestarii preventive, pentru invinuirea comiterii infractiunii de omor, sa se sustina comiterea unor infractiuni informatice, fara continut in realitate, prin incadrarea juridica gresita a faptelor reale, chiar legitime si firesti, pentru a obtine relatii despre locul unde s-ar putea afla sotia, pentru a se putea ajunge, indirect, la arestare, punand in acest fel pe inculpat in stare de inegalitate juridica fata de procuror si incalcandu-i-se drepturile procesuale (...) inculpatul s-ar putea dovedi, pana la urma, ca vinovat pentru decesul sotiei sale. Faptele, ca si vinovatiile pentru ele, trebuie insa stabilite nu oricum, ci numai in conditiile stricte de legalitate, ale procesului penal".

---

Despre autor: