In decizii din 2004-2005, CC a constatat c� Legea CNSAS este constitutional

Curtea Constitutionala a mai fost sesizata cu privire la neconstitutionalitatea unor prevederi ale Legii CNSAS, insa a apreciat prin deciziile sale din 2004-2005 ca incalcarile Constitutiei reclamate nu sunt intemeiate.

Un astfel de caz este decizia 162 din 22 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si ale art. 5 alin. (2) - (5) din Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica ridicata de fostul sef al SIPA Marian Ureche in fata Curtii de Apel Bucuresti.

Reprezentantul lui Ureche sustinea ca textele de lege criticate, care definesc notiunile de "agent" si "colaborator" ai organelor de securitate ca politie politica, conduc la invinovatirea unor categorii de persoane printr-o decizie a unei autoritati autonome - Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii - fara o judecata prealabila, ceea ce suprima sau ingradeste drepturile si libertatile fundamentale ale omului prevazute de Constitutie, respectiv art. 23 alin. (8).

Concret, se arata ca persoanele astfel definite sunt considerate, "fara putinta de tagada [...]", "aprioric vinovate datorita simplei lor apartenente la una din structurile securitatii", iar in actiunile pornite impotriva acestora "cauza este prejudecata".

Totodata, reclamantul arata ca, "potrivit art. 3 din Legea 187/1999, toate persoanele prevazute la art. 2 sunt obligate sa dea declaratii autentificate privind apartenenta sau neapartenenta la organele de securitate, ca politie politica, sub anumite consecinte pentru declaratia pe proprie raspundere, precum si cu publicarea acestor persoane in Monitorul Oficial, fara a se cunoaste: cine stabileste care sunt structurile considerate ca fiind de natura politiei politice cu consecinte negative asupra acestor persoane; daca persoana in cauza are o anumita vinovatie prin faptul ca s-a aflat o scurta perioada ca lucrator activ si a fost data afara pentru lipsa de activitate, sau pentru ca era suspect, sau pentru ca avea rude in strainatate, sau daca, si mai rau, s-a aflat pe listele de colaboratori fara sa cunoasca [...]".

In concluzie, reclamantul considera ca Legea 187/1999, in ansamblul sau, contine dispozitii neconstitutionale, iar Curtea Constitutionala ar trebui sa "aprecieze din initiativa proprie, urmare unei analize cat mai obiective, ca unele din textele mentionate" pot incalca si alte prevederi din Constitutie, scopul analizei fiind evitarea unei noi incalcari a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

In temeiul prevederilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica, precum si a Hotararii Parlamentului 17/2000, Colegiul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a adoptat procedura de deconspirare si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei a numelor ofiterilor si subofiterilor, activi sau acoperiti, implicati in activitati de politie politica.

Ca urmare, in cazul Ureche, potrivit probelor examinate, Colegiul Consiliului a stabilit ca in activitatea desfasurata in calitatea sa de ofiter cu diferite grade, intre anii 1965 - 1984, "se regasesc elemente de politie politica asa cum sunt definite de art. 5 alin. 1 si 2 din Legea 187/1999", astfel ca a emis Decizia 44 din 29 martie 2004, in vederea aplicarii prevederilor art. 17 alin. (2) din legea mentionata, respectiv publicarea acestor constatari in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.

Impotriva deciziei, Marian Ureche a formulat contestatie, care a fost respinsa prin Decizia Colegiului CNSAS in 4 mai 2004.

Ulterior, decizia a fost contestata de Ureche la Curtea de Apel Bucuresti, unde s-a ridicat exceptia neconstitutionalitatii prevederilor Legii CNSAS.

Astfel, in legatura cu invocarea incalcaaii art. 23 alin. (11) din Constitutie, Curtea constata ca prezumtia de nevinovatie consacrata de textul constitutional este proprie procesului penal si ca atare irelevanta intr-o cauza civila cum este aceasta.

Curtea nu a retinut ingradirea dreptului la munca, intrucat prevederile art. 5 alin. (2) - (5) din legea criticata nu faceau decat sa defineasca notiunile de agent sau de colaborator al organelor de Securitate ca politie politica si nu cuprindeau vreo dispozitie privind dreptul la munca.

De altfel, criticile potrivit carora art. 5 alin. (2) - (5) din lege sunt contrare prevederilor din Constitutie mentionate "prin maniera in care sunt concepute" si "datorita modului de prejudecare a cauzei" nu reprezinta aspecte de constitutionalitate, ci aprecieri personale ale autorului exceptiei, asupra carora Curtea sustinea ca nu este competenta sa se pronunte.

Solicitarea adresata Curtii Constitutionale de a aprecia "din initiativa proprie, urmare unei analize cat mai obiective, ca unele din textele mentionate" pot incalca si alte prevederi din Constitutie, scopul analizei fiind evitarea unei noi incalcari a drepturilor si libertatilor cetatenilor, precum si de a constata ca legea in ansamblul sau contine dispozitii neconstitutionale, nu poate fi primita, motiva CC.

Potrivit jurisprudentei constante a Curtii, neindicarea dispozitiilor din Constitutie in raport de care textul de lege criticat este considerat neconstitutional constituie un motiv de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, cu atat mai mult cu cat Curtea este competenta sa se pronunte numai in limitele sesizarii.

O alta decizie de respingere a unei exceptii de neconstitutionalitate a unor prevederi a Legii 187 din1999 s-a dat in 15 septembrie 2005

Exceptia s-a ridicat de Gheorghe I. Ungureanu la Curtea de Apel Pitesti, care arata ca dispozitiile Legii 187/1999 incalca art. 15 alin. (2) din Constitutie, precum si "prevederi ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale".

Reclamantul sustinea ca Legea 187 incalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii civile in timp, deoarece actul normativ criticat "califica fapte din 1963 si pretinde ca aceasta calificare sa aiba, in anul 2004, consecinte de natura penala, cetateneasca, politica, morala (...)".

De asemenea, se aprecia ca "daca vrea sa directioneze curgerea trecutului, legea trebuie sa dispuna, cumulativ, restituirea timpului, deci schimbarea sensului evolutiei, si garantarea dreptului la optiune (...)".

In continuare, reclamantul formula aprecieri personale referitoare la regimul politic din perioada anilor 1952 - 2004, sustinand ca sunt nelegale deciziile date de CNSAS, prin care se stabilise ca acesta fusese "colaborator al organelor securitatii, ca politie politica.

Examinand critica de neconstitutionalitate formulata prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constitutie, potrivit careia dispozitiile Legii 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica incalca principiul neretroactivitatii legii civile, deoarece calificarea unor fapte petrecute in trecut produce efecte in prezent, respectiv din momentul intrarii in vigoare a legii, Curtea a decis ca este neintemeiata.

Anul trecut, verdictele date de CNSAS au fost contestate la curtile de apel, unde s-au ridicat mai multe exceptii de incalcari ale Constitutiei, una dintre acestea in procesul liderului fiind PC Dan Voieculescu.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe