Cetatenii UE, copii si adulti, ar putea invata o a doua limba materna", inclusiv la distanta, prin teleconferinta.

Comisarul european Leonard Orban crede caimigrantii ar trebui sa invete limba si culturatarii gazda Grupul de intelectuali instituit pentru a consilia Comisia Europeana cu privire la dialogul intercultural v-a prezentat propuneri de promovare a unei a doua limbi materne" pentru consolidarea multilingvismului. Ce reprezinta acest raport pentru cetatenii mai vechi sau mai noi ai Uniunii Europene? Acest raport este un document al Grupului de intelectuali independent si nu un raport al Comisiei Europene, insa speram ca toate propunerile concrete pe care ei le fac sa fie discutate cu factorii decizionali din Uniunea Europeana, in cadrul primei conferinte ministeriale privind multilingvismul, cu Parlamentul European, cu parlamentele nationale, pentru a vedea in ce masura ele pot fi preluate ulterior in politicile europene si apoi in Strategia Europeana pe care o voi propune Comisiei in septembrie 2008. Ce reprezinta ea? Este mai degraba o invitatie la o dezbatere a unor teme din ce in ce mai importante pentru UE, cum ar fi gestiunea diversitatii din ce in ce mai problematica. Eu apreciez ca sint niste propuneri interesante, care pot sa dea un impuls foarte serios transpunerii in practica a dorintei exprimate de sefii de stat si de guvern din UE in anul 2002 la Barcelona de introducere a limbii materne, plus doua limbi straine in educatia UE.

Concret, care sint aceste propuneri?

Propunerile lor vizeaza ca fiecare cetatean al UE sa cunoasca atit o limba straina de circulatie internationala, dar si o a doua invatata nu in maniera clasica, ci printr-o maniera apropiata de inima. Ideea este sa se asigure aprofundarea chestiunilor lingvistice si un contact apropiat cu elemente care tin de istorie, viata economica, sociala, de cultura, de politica. Este ceva similar cu a avea o a doua limba materna. Este o propunere interesanta, dar nu exclud faptul ca o asemenea propunere va genera anumite discutii, inclusiv in contradictoriu, tinind cont de diferitele sensibilitati care se leaga de domeniul multilingvismului.

Cum se va pune in practica propunerea grupului? Cu lectii in scoala sau in afara scolii?

In cazul de fata, orientarea trebuie sa urmareasca nu doar copiii sau tinerii din sistemul educational, pentru ca ei oricum sint prinsi in acest sistem, ci si persoanele din afara, caci toti sint cetateni ai UE. Cit priveste cursurile in scoli, daca vor fi diferite optiuni pentru mai multe limbi, organizarea este posibila, de o maniera oarecare, prin lectii la distanta cu profesori din tara de origine, prin teleconferinte de exemplu. Acest sistem este din ce in ce mai realizabil si el faciliteaza contacte cu profesori, care astfel nu au nevoie sa vina sa locuiasca in orasul unde exista cererea de asemenea cursuri.

In acest caz, cheltuielile se reduc foarte mult.

Exact. Si exista posibilitati actuale de a pune in practica acest concept. Sigur, unele instrumente exista, pentru altele va trebui inventata maniera de aplicare, dar importanta este dorinta politica de a le pune in aplicare. Trebuie deci vazut in ce masura ea poate fi imbratisata de Comisie, de institutiile europene, dar si de statele membre care trebuie sa se implice direct.

Pentru Romania ce sanse au sa se dezvolte proiectele din Spania si din Italia cu cursuri pentru copiii rezidentilor?

Proiectul in cauza vizeaza si migratia, pentru ca acest fenomen are un impact din ce in ce mai mare asupra vietii politice, economice si intelectuale in Europa. Pentru imigranti, limba personala adoptiva trebuie in mod normal sa fie limba tarii in care acestia au ales sa traiasca. Pentru a se asigura ca aceasta diversitate lingvistica este mentinuta, tarile ar trebui sa infiinteze un organism comun insarcinat cu misiunea de a promova cunoasterea celorlalte limbi si culturi.