1970 Delegatia Romaniei condusa de Ceausescu a avut parte din belsug de fastul, rafinamentul si politetea care fac faima Frantei si francezilor.   In mai 1968, Charles de Gaulle a vizitat Romania si avusese parte de o
1970 Delegatia Romaniei condusa de Ceausescu a avut parte din belsug de fastul, rafinamentul si politetea care fac faima Frantei si francezilor. In mai 1968, Charles de Gaulle a vizitat Romania si avusese parte de o primire calduroasa. Peste doi ani, Nicolae Ceausescu a intors vizita iar francezii nu s-au lasat mai prejos. Primirea de care s-a bucurat seful statului roman la Paris surprinde si astazi prin grandoare.
Din programul extrem de incarcat reiese ca oficialitatile franceze i-au acordat lui Nicolae Ceausescu onorurile cuvenite unui mare sef de stat. Cu Georges Pompidou, presedintele in exercitiu al Frantei, s-a intalnit de cinci ori in trei zile. In onoarea oaspetilor s-au dat dineuri si receptii iar teatrul Ludovic al XV-lea din incinta palatului de la Versaille si-a deschis special portile cu aceasta ocazie. La aceste receptii si dineuri, lui Ceausescu aveau sa-i fie prezentati Valery Giscard d'Estaing si Jacques Chirac, doi viitori presedinti ai Frantei, detinatori la acea ora de portofolii ministeriale in cabinetul de la Paris. Delegatia Romaniei a depus o coroana de flori la mormantul soldatului necunoscut, a vizitat sediul UNESCO de la Paris, sediul primariei parisiene de la Hotel de Ville, uzinele Renault, fabrica unde se construiesc avioanele Concorde la la Toulouse, zona agricola din sudul Frantei, ba chiar si Manufactura Nationala Gobelins infiintata in 1667. Ceausescu a semnat in cartea de onoare a diferitelor institutii pe unde a trecut. Ca ne place sau nu, cei care se vor apleca asupra perioadei respective vor gasi autograful sau alaturi de semnaturile altor celebri politicieni, mari artisti ori glorii sportive aflate in trecere prin Paris. In dimineata de luni, 15 iunie 1970, de pe Aeroportul Baneasa avionul cu delegatia oficiala condusa de Nicolae Ceausescu, presedintele Consiliului de Stat, decola spre Paris. Il insoteau Ilie Verdet, prim-vicepresedinte al Consiliului de Ministri, Corneliu Manescu, ministrul Afacerilor Externe, Cornel Burtica, minstrul Comertului Exterior, Ioan Avram, ministrul Industriei Constructiilor de Masini, Gheorghe Cioara, prim vicepresedinte al Consiliului de Stat al Planificarii, consilieri si expeti, dar si sotia sa, Elena. Componenta delegatiei arata si ea ca partea romana intentiona sa obtina bunavointa gazdelor pentru imbunatatirea relatiilor economice dintre cele doua tari. Din inaltul cerului. Ceausescu a descins in orasul luminilor intr-un mod unic, dupa cum transmiteau cei cinci reporteri insotiti de doi fotografi trimisi de Scanteia. Chiar daca n-o fi fost singurul caz, cu siguranta parizienii n-au avut prea des ocazia sa vada un sef de stat aterizand dintr-un elicopter al fortelor militare aeriene franceze, pe esplanada din fata Domului Invalizilor. “E prima oara in istoria Frantei, scria Scanteia, cand un conducator de stat, invitat al Frantei, descinde dintr-un elicopter in plin centrul Parisului”. Apoi, coloana oficiala, deschisa de fanfara calare, urmata de garda de onoare formata din 144 de calareti pe cai albi imbracati in costume din epoca napoleoniana si de o escorta de motociclisti s-a indreptat spre Palatul Elysee, resedinta presedintilor Frantei. La primirea delegatiei romane au participat Georges Pompidou, Jacques Chaban-Delmas, premierul francez care-i primise la aeroport, presedintele Senatului si cel al Adunarii Nationale.
Pe timpul sederii in Franta, Nicolae si Elena Ceausescu au avut ca resedinta un apartament din Quai d'Orsay, palatul ce gazduieste Ministerul de Externe al Frantei. In acest spatiu somptuos, decorat cu cinci panze aduse special de la muzeul Luvru, printre mobilele stil Ludovic al XVI-lea, oaspetele roman a primit in dupa-amiaza de luni peste o suta de ambasadori reprezentand sefii misiunilor diplomatice acreditati la Paris si pe sefii grupurilor de prietenie Romania-Franta din Senat si Adunarea Nationala. Si ziua nu se terminase. Seara a urmat dineul oferit de presedintele Frantei si sotia acestuia in onoarea oaspetilor romani. Locul - Palatul Marele Trianon de la Versailles - cu siguranta nu fusese ales intamplator. Cu exact jumatate de veac in urma, in iunie 1920, reprezentantii puterilor aliate si asociate in primul razboi mondial semnau tratatul de pace cu Ungaria invinsa. Pentru romani, Tratatul de la Trianon avea o semnificatie cu totul speciala: era actul juridic prin care Marile Puteri recunosteau apartenenta Ardealului la Romania. Dupa dineu a urmat un spectacol de gala la teatrul Ludovic al XV-lea din incinta palatului de la Versaille, Opera Mare din Paris prezentand in fata invitatilor un spectacol de balet. Trei presedinti. Nici a doua zi a vizitei n-a fost mai saraca in evenimente. Dimineata, Ceausescu a depus o coroana la mormantul soldatului necunoscut de la Arcul de Triumf. I-a fost prezentat presedintele comitetului flacarii vesnice care arde in memoria ostasului necunoscut, precum si veterani din primul si al doilea razboi mondial. La aceasta ceremonie, Ceausescu a fost insotit de premierul Jacques Chaban-Delmas si de ministrul Apararii, Michel Debre. Pana la pranz, Ceausescu s-a mai deplasat inca o data la Palatul Elysee, pentru convorbirile oficiale cu Georges Pompidou. A vizitat apoi primaria Parisului si a participat la un dejun oferit in onoarea delegatiei romane de ministrul de externe Maurice Schumann la Quai d'Orsay, in prezenta ministrilor de interne, al afacerilor culturale, al dezvoltarii industriale si cercetarii stiintifice, guvernatorului Bancii Frantei, rectorului Academiei Parisului, dar si a lui Jaques Chirac, viitor presedinte al Republicii Franceze, la acea vreme secretar de stat in ministerul Finatelor. Pe titularul portofoliului, Valery Giscard d'Estaing, de asemenea viitor presedinte, Ceausescu avea sa-l cunoasca seara, la receptia oferita de ambasada Romaniei din Paris. Pana la dineu, delegatia romana a mai vizitat uzinele Renault situate la Flins, langa Paris. De doi ani, copiind modelul Renault 13 in urma unui acord, romanii produceau la Colibasi, langa Pitesti, automobile “Dacia”. Ceausescu a fost curios sa vada intreg fluxul tehnologic utilizat de firma-mama iar la plecare a primit in dar un automobil. In acest timp, Elena Ceausescu a mers la Muzeul Municipal din Paris, care gazduia o expozitie de arta veche romaneasca organizata sub inaltul patronaj al presedintilor Frantei si Romaniei. In aceeasi zi au mai vizitat sediul UNESCO iar seara, la dejunul oferit de ambasada romana, Ceausescu l-a decorat pe Georges Pompidou cu Steaua RSR Clasa I. Miercuri dimineata delegatia romana s-a deplasat din nou la Palatul Elysee, pentru ceremonia de ramas-bun. Pompidou l-a primit pentru a treia oara in cabinetul sau de lucru, apoi delegatia a mers in salonul Murac, unde aveau loc de obicei sedintele Consiliului de Ministri. In timpul discutiilor oficiale, Elena Ceausescu, insotita de ministrul afacerilor culturale, a vizitat Manufactura Nationala Gobelins. In jurul pranzului, tot de pe esplanada din fata Domului Invalizilor, si tot cu elicopterul, au plecat spre sudul Frantei. Vizita oficiala se incheia odata cu parasirea capitalei. In sud, au mers la Toulouse, “capitala aviatica” a Frantei, pentru a vizita uzinele Sud Aviation, care produceau avioanele Concorde, si Compania Internationala de Informatica. Pe tot parcursul vizitei, Ceausescu a exprimat constant interesul partii romane pentru intensificarea relatiilor economice romano-franceze. Joi dimineata, in ultima zi, delegatia romana a mers in Provance, unde a survolat zona agricola din sudul Frantei si au vizitat centrul de cercetari nucleare. De la Lyon, delegatia s-a inapoiat la Bucuresti. Ca urmare a vizitei a fost semnat un acord in domeniul constructiilor aero-navale.


Citate
“Noi consideram ca nivelul relatiilor dintre Franta si Romania, indeosebi in domeniul economic, este sub posibilitatile si sub dorintele noastre. In acest context, apreciez ca discutiile de pana acum si contactele intre ministrii francezi si romani vor fi incununate de rezultate bune.”
Nicolae Ceausescu
“Ridic acest pahar aici, la acest dejun unde se afla foarte multi diplomati, pentru a ura succes diplomatiei in efortul de a lua locul armelor. Cateodata diplomatii vorbesc mult, dar e mai bine sa ascultam glasul lor decat pe cel al armelor.”
Nicolae Ceausescu Franta - Romania: Doua secole de prietenie


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.