Un zodiac cu nenorociri

SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
DE CATE ORI e o zi de sfant in calendarul ortodox primesc pe celular un SMS lung cat un editorial, de la unul din fostii amici ai fetei de la care am mostenit aparatul. Mesajul e plin de urari evlavioase, prin relatie cu pozitia sfantului in ierarhia crestina. De patru ani, nu e sfant mare la ziua caruia sa nu fiu blagoslovit si coplesit de urari pravoslavnice. Uneori si la zilele unor sfintisori cu merite bisericesti mai mici. Zeci de mesaje, in fiecare an. Ma intreb daca domnisoara care a facut greseala sa-i dea numarul de telefon mult prea habotnicului ei adorator nu si-a schimbat celularul doar ca sa scape de cucernicia cu substrat amoros a acestuia. Nu-i rau sa simti in preajma duhul celest al unui apostol sau al unui mucenic, dar e rau sa stii ca mai e cineva, o a treia prezenta, in pat.

ROMANUL SPUNE: Mi-a dat seful banii. Sau: Mi s-a dat leafa. Sau: Ma duc la alta slujba, fiindca mi se da mai mult. Americanului nu i se da. El obtine, el isi ia drepturile banesti, el ia cecul. Diferenta de abordare a relatiei om-bani e semnificativa. Noi trebuie sa ne schimbam felul de a gandi la ce ni se cuvine. Banii pe care-i luam sunt un drept, nu o pomana.

DOAMNA X, de la contabilitatea fabricii de cuie, plange si se imbraca in rochii negre ori de cate ori moare un actor mare din Bucuresti. Daca e intrebata de ce-o face spune c-au fost prieteni ori ca s-au gasit in acelasi cerc de prieteni, pe vremea cand era nemaritata si lucra in Capitala. Dupa cat de afectata de evenimente se arata, s-ar parea ca ea si raposatii au fost mai mult decat simpli prieteni. Iar daca e sa-i numeri zilele de doliu, poti conchide usor ca doamna X a fost candva mai mult decat disponibila. Dar sotul - se intreaba colegii - sotul ce-o fi zicand cand vede ce intima era cu artistii nevasta-sa in tinerete? Are si ea o ocupatie - zice sotul - ca-i mare plictiseala la noi, in provincie.

UN ZODIAC al tuturor nenorocirilor ar fi mai interesant decat cele in uz, care garanteaza doar noroace si reusite financiare si profesionale.

CAND ACADEMIA ROMANA a hotarat ca nu mai e voie sa scriem "nici un'' si "nici o'', ci "niciun'' si "nicio'', am inteles de ce n-am fost un student bun la lingvistica: fiindca lingvistica pe care o invatam in facultate nu era buna. Ma facea sa ma simt gresit pentru limba cu care veneam de acasa. Profesorii aveau cu totii un fel de a fi superior, care ar fi trebuit sa ma convinga ca sunt, prin limba pe care o vorbeam, o persoana de rang inferior. In haosul de dupa 1990, Academia Romana a mai venit cu o trasnaie, cu obligatia de a scrie cu i din a, adica de a scrie cu a. Eu m-am supus, intrucat, cu toate ca ma umilisera, ii credeam pe universitari niste oameni responsabili. Nu-mi inchipuiam ca fortasera o lege numai ca sa se afle in treaba, sa faca si ei o revolutie.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe