Deputatul PSD Eugen Nicolicea este autorul unui lung sir de tertipuri juridice impuse in Parlament. A incercat blocarea luptei impotriva coruptiei, faultarea presedintelui Traian Basescu si schimbarea Codului Civil. Insa luni, prolificul inginer Nicolicea a incercat sa aboleasca drepturi fundamentale ale omului, pe motiv de siguranta nationala, prin modificarea Codului Penal. Intocmai ca pe vremea Securitatii, Nicolicea a pus Statul deasupra cetatenului si vrea sa-l vare pe roman dupa gratii daca va furniza informatii false. Desi sustine, intr-un interviu acordat ZIUA, ca nu se refera la ziaristi, deputatul PSD, fesenist din 1990, spune ca acestia nu vor fi ocoliti daca vor calca pe bec. Avand in vedere ca furnizorii principali de informatii in societate sunt tocmai jurnalistii, este limpede unde bate Nicolicea. Initiativa este cu atat mai periculoasa, cu cat lasa loc de interpretari. Cazul CD-ului cu informatii secrete si arestarea ziaristilor de la Focsani sunt graitoare pentru astfel de modificari ale Codului Penal.
Eugen Nicolicea este deputat social-democrat din 1992. Nu si-a mai depus declaratia de avere de la sfarsitul lui 2006, are doua locuinte in Bucuresti, dar primeste bani de chirie de la Parlament si are o tumultoasa activitate la nivelul Legislativului. De formatie inginer, Nicolicea s-a remarcat la lucrarile Comisiei de cultura, ale Comisiei juridice, dar si la dezbaterile din Comisia de cod electoral. Cea mai recenta isprava este reintroducerea, in Codul Penal, a infractiunii privind comunicarea de informatii sau stiri false care atenteaza la "siguranta nationala". Persoanele care se fac vinovate de acest fapt sunt pasibile de pedeapsa cu inchisoarea pana la cinci ani, potrivit noii prevederi. Deputatul a sustinut ca aceasta infractiune a fost eliminata din Codul Penal la initiativa fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei. "Dupa ce a abrogat aceasta infractiune, (Monica Macovei, n.red.) a comis aceasta fapta de nenumarate ori, anume a luat legatura cu organisme internationale si a indus in eroare despre politica Romaniei si despre ce se intampla in interior", a explicat Nicolicea.
Special pentru Basescu
Prin al doilea amendament initiat de pesedist si adoptat de Comisia juridica, s-a introdus in Codul Penal infractiunea de inalta tradare, de care se poate face vinovat doar presedintele Romaniei, pedeapsa fiind intre 15 si 20 de ani cu interzicerea unor drepturi. Deputatul a aratat ca infractiunea era prevazuta in Constitutie, prin urmare trebuia sa fie prevazuta si in Codul Penal, precum si pedeapsa pentru aceasta.
Amendamentul adoptat luni de comisia juridica a Camerei Deputatilor nu reprezinta primul atentat al lui Nicolicea la libertatea ziaristilor. Anul trecut, pesedistul a propus modificarea Codului de Procedura Penala, stabilind pedeapsa cu inchisoarea pentru persoanele care divulga imagini si convorbiri rezultate din interceptari.
Nicolicea s-a facut remarcat si la dezbaterea privind Legea ANI. El a insistat ca institutia sa se subordoneze Parlamentului, astfel incat alesii sa se controleze pe ei insisi. Deputatul este si campionul tergiversarii dezbaterilor privind votul uninominal din Comisia de cod electoral.
PSD se distanteaza
Mai multi lideri social-democrati s-au declarat nemultumiti de faptul ca deputatul Eugen Nicolicea a propus reintroducerea in Codul Penal a infractiunii privind comunicarea sau raspandirea de stiri sau informatii false, daca se pune in pericol siguranta statului. Ei spun ca acesta a actionat independent, fara a se consulta cu colegii sai si ca la nivelul conducerii nu exista sprijin pentru o astfel de initiativa. "Este atat de prolific, ca nu il mai putem opri, dar din pacate nu este de specialitate", ne-a spus un vicepresedinte social-democrat. In schimb, Victor Ponta s-a abtinut sa comenteze amendamentul propus de colegul sau, spunand ca nu mai doreste sa intre in conflict cu acesta. "Nu voi vota amendamentul. Probabil ma voi abtine.", a spus Ponta. Anul trecut, vicepresedintele PSD a avut mai multe conflicte cu deputatul social democrat.
Sabotorul Nicolicea
Deputatul PSD Eugen Nicolicea face parte din grupul de alesi care a sabotat in Parlament legea de infiintare a Agentiei Nationale de Integritate, fiind un sustinator al amendamentelor care goleau de continut proiectul elaborat de Ministerul Justitiei. Pentru ca ANI sa nu aiba mijloace eficiente de control asupra informatiilor furnizate de demnitari in declaratiile de avere, Nicolicea a votat in favoarea eliminarii unor sectiuni intregi din proiect referitoare la controlul averilor. Pesedistul a votat si pentru subordonarea forului de conducere al ANI Parlamentului, astfel incat alesii sa se controleze practic pe ei insisi. Mai mult, el a initiat la acea vreme un amendament la lege in sensul scoaterii sanctiunii de confiscare a averii alesilor, in cazul in care aceasta nu este justificata.
Bete-n roate la uninominal
Deputatul s-a remarcat si in cazul dezbaterilor privind votul uninominal din Comisia de cod electoral. El a depus toate eforturile pentru tergiversarea discutiilor, impotrivindu-se proiectului propus de Asociatia ProDemocratia, in ciuda intelegerii intre PD, PNL si PSD pentru sustinerea acestei variante. De altfel, pesedistul a intrat in conflict cu colegul sau de partid, Victor Ponta, care a ales solutia retragerii din comisie. Nicolicea a sustinut, in cadrul dezbaterilor, varianta votului uninominal pur. Cu toate acestea, deputatul a incercat sa puna bete in roate referendumului convocat de presedintele Traian Basescu pentru introducerea aceluiasi sistem de vot.
Scandalul referendumului
In entuziasmul sau de a-l faulta pe seful statului, Nicolicea a initiat o modificare la Legea referendumului prin care il impiedica pe Basescu sa organizeze consultarea populara in aceeasi zi cu alegerile europarlamentare. Si in cazul suspendarii lui Basescu, Nicolicea a reusit sa strecoare in Parlament o hotarare prin care Legislativul isi aroga dreptul ca, daca referendumul privind demiterea presedintelui nu va fi considerat valabil de Curtea Constitutionala, sa decida asupra soartei lui Traian Basescu.
Inchisoare pentru ziaristi
Un alt scandal iscat de pesedist s-a consumat la sfarsitul lui 2007, ca urmare a unei modificari operate de acesta la Codul de procedura penala. Amendamentul initiat de Nicolicea prevede pedepsirea cu inchisoarea pana la sapte ani a persoanelor care publica imagini si convorbiri rezultate din interceptari, fapt ce ar fi putut aduce atingere jurnalistilor. Ulterior, pesedistul s-a vazut nevoit sa modifice legea, aducand clarificari. Modificarile initiale au si alte consecinte, una dintre acestea fiind ca regimul interceptarilor avantajeaza suspectii. De asemenea, s-a introdus un amendament care modifica procedurile de perchezitie. Astfel, procurorul trebuie sa mearga mai intai la omul suspectat de infractiuni si sa-i ceara voie sa-l perchezitioneze, anuntandu-l si ce anume cauta. In cazul in care persoana in cauza nu este de acord, procurorul poate merge la judecator sa ceara mandat de perchezitie.
Critici nemtesti
Modificarea Codului de Procedura Penala in octombrie 2007, al carei principal artizan a fost Nicolicea, a starnit reactii negative in strainatate. Presedintele Bundestagului german, Norbert Lammert, a criticat in mod deschis initiativele deputatului PSD. "Daca ambitia e sa urmarim viteza procedurii penale, atunci mergem intr-o directie gresita", a declarat Lammert, in cadrul unei vizite efectuate in Romania. "Pot sa accept ca schimbarile pot fi dificile si au nevoie de mai mult timp, dar ceea ce nu pot sa accept este ca diferenta dintre pretentiile pe care ni le-am pus si rezultatele atinse sa nu scada incat sa scada pretentiile. Au fost unele exemple in ceea ce priveste Legislativul si ni se pare ca pretentiile au fost reduse", a mai precizat oficialul german referitor la modificarea Codului de Procedura Penala.
Jurnalistii dupa gratii in cazul CD-ului cu secrete
Cotidianul ZIUA relata, in editia din 7 februarie 2006, ca a intrat in posesia unor informatii militare strict secrete ale misiunilor coalitiei internationale antiteroriste din Afganistan.
Daca am fi dat publicitatii acele date, cu siguranta jurnalistii de la ZIUA ar fi intrat sub incidenta Legii 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei si a Legii 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate. Chiar si fara ca aceste informatii catalogate secret de stat sa apara in presa, ziaristii cotidianului ZIUA precum si alti colegi de breasla au fost arestati, obligati sa dea declaratii procurorilor si le-au fost perchetizionate calculatoarele. Cazul CD-ului cu secrete militare a declansat un adevarat scandal, inclusiv pe plan international. El a facut obiectul unor dezbateri in Clubul Roman de Presa.
In martie 2006, principalele organizatii internationale ale jurnalistilor protestau vehement in cazul abuzurilor autoritatilor romane fata de jurnalistii ZIUA in cazul scurgerii de informatii militare. Federatia Internationala a Jurnalistilor considera ca anchetarea jurnalistilor romani constituie un "atentat absurd si periculos" la drepturile acestora. IFJ (International Federation of Journalists) si Federatia Europeana a Jurnalistilor sprijineau organizatiile de media din Romania care protestau fata de "intimidarea inacceptabila" a jurnalistilor, in incercarea autoritatilor de a-i convinge sa-si dezvaluie sursele. (D.S.S.)
"Nu mi-e teama. Lumea proasta este multa"
Deputatul PSD Eugen Nicolicea (foto) sustine ca amendamentul la Codul Penal al carui initiator este nu vizeaza jurnalistii, ci orice persoane care aduc atingere sigurantei nationale. Pesedistul este convins ca legea va fi adoptata cu larga majoritate in Camera Deputatilor.
Ce si pe cine vizati cu o astfel de modificare a Codului Penal?
Ratiunea amendamentului este introducerea si sanctionarea unor astfel de fapte. Ii vizez pe cei care aduc atingere sigurantei nationale si viciaza relatiile internationale ale Romaniei pentru fapte deosebit de grave, care nu pot sa ramana nesanctionate numai pentru ca cineva a avut un interes.
Sustineti ca amendamentul acesta nu vizeaza si ziaristii?
Nu vizeaza ziaristii, ci pe cine aduce atingere sigurantei nationale si chiar daca un ziarist ar aduce atingere sigurantei nationale, are imunitate?
Dar politicienii care dezinformeaza, mai ales in campanii electorale, au imunitate?
Daca politicianul dezinformeaza si aduce atingere sigurantei nationale va intra sub incidenta acestui articol.
Considerati ca aduce atingere in vreun fel dreptului la libera exprimare sau ca legea poate sa genereze abuzuri?
Nu poate genera abuzuri si, prin articolul 3 din Legea Sigurantei Nationale, aceste cazuri sunt limitate.
Dar au mai existat interpretari abuzive...
Legea nu trebuie s-o intepretam noi, trebuie s-o intepreteze Justitia. Pe un articol de infractiune, instanta constata daca ai adus atingere sigurantei nationale sau nu. Cata vreme nu veti face acest lucru, nici ziaristii, nici politicienii, nimeni nu are de ce sa se teama. Va pregatiti sa aduceti atingere sigurantei nationale?
Ce se intampla daca un ziarist ajunge in instanta din cauza unei stiri date pe surse? Cum poate sa probeze instanta ca o stire data pe surse e falsa?
N-are importanta chestiunea aceasta. Se porneste d-andoaselea. Intai si intai trebuie vazut ca acea stire trebuie sa aduca atingere sigurantei nationale, altfel discutam despre altceva, insulta, calomnie. Intai spuneti-mi ca ziaristul a adus atingere sigurantei natioanle. Daca a adus atingere, a incalcat unul din alineatele Legii sigurantei, atunci e vinovat... Obigatia de a dovedi (vinovatia) revine procurorului. Daca nu poate sa dovedeasca, persoana este nevinovata. Eu constat acum ca dumneavoastra militati sa dati stiri false si sa aduceti atingere sigurantei nationale. Daca dvs. considerati ca o persoana care aduce atingere sigurantei nationale nu trebuie sa pateasca nimic...
Aveti sustinerea PSD pentru aceste modificari, ati vorbit cu colegii de partid?
Ce sustinere de la PSD? Cand legea va ajunge in plen sunt convins ca o va vota absolut toata lumea, pentru ca asa este normal. In momentul in care Romania este pusa in pericol, acel lucru trebuie sanctionat. Aveti alta opinie? (Va rog cand dati interviul sa dati si intrebarile pe care vi le pun eu. Deja vad ca intrebarile sunt cu o anumita tenta si n-as vrea ca acest interviu sa fie trunchiat. E foarte important sa-mi raspundeti si sa scrieti in interviu daca militati pentru informatii false care aduc atingere sigurantei nationale... Si eu am inregistrat convorbirea si as vrea ca in interviu sa apara si intrebarile pe care le-am pus eu.)
Nu va e teama ca veti pati ca in cazul amendamentului la Codul de Procedura Penala care se refera la difuzarea de informatii din interceptari telefonice?
Nu mi-e teama. Lumea proasta este multa. Si acum si data trecuta am spus, acest articol nu-mi apartine, presa s-a inflamat degeaba pentru ca vorbea despre niste texte care nu ne apartineau si am fost acuzati degeaba.
Dar atunci ati revenit si ati modificat.
Nu am revenit, am adus o imbunatatire, e cu totul altceva. Nu am revenit pentru ca nu facusem nimic. Si in acest caz, daca aveam sugestii, il imbunatateam. Atentie, ultimul amendament n-are legatura cu presa, infractiunile comise de presa sunt tratate de articolele 205 si 206 din Codul Penal.
Varf de lance in razboiul pentru antene
In 2005, in toiul "meciurilor" din Comisia de ancheta a situatiei de la SRTV si SRR, pesedistul Eugen Nicolicea a acuzat conducerea forului, Raluca Turcan (liberala la acea vreme - n.r.) si Valentin Iliescu (PD), de fals intelectual si uz de fals. In urma Raportului Comisiei, conducerile SRTV si SRR au fost demise.
Deputatul PSD a sustinut ca Turcan (foto) si Iliescu ar fi prezentat Biroului Permanent al Camerei un Raport care nu ar fi fost dezbatut si votat de toti reprezentantii Comisiei. El a inaintat o plangere in acest sens catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Acuzatiile deputatului PSD au fost sustinute si de colegii de partid, Dan Mihalache si Cristian Dumitrescu. Raluca Turcan si Valentin Iliescu "au inaintat Biroului Permanent al Camerei Deputatilor un raport, sub semnatura proprie, prezentandu-l ca fiind al Comisiei (...) cand in realitate raportul respectiv nu a fost votat de catre Comisie", se arata in sesizarea inaintata Parchetului.
In replica la acuzatiile lansate de Nicolicea, Raluca Turcan a declarat ca deputatul PSD initiaza o actiune de intimidare. "Este o ultima zvacnire a sefilor SRTV si SRR prin purtatorii lor de cuvant din Parlament", a precizat ea. Pe de alta parte, desi Nicolicea a declarat ca in Comisie nu era cvorum in momentul votarii raportului deoarece reprezentantii PSD au parasit scandalizati sedinta, parlamentarii PNL, PD si PRM au sustinut contrariul. "A fost cvorum la votul final", ne-a declarat la acea vreme deputatul PRM, Lia Olguta Vasilescu. Deputatul PSD Dan Mihalache a mentionat atunci ca lucreaza la un proiect de modificare a Legii audiovizualului care va fi depus la Biroul Camerei in aproximativ trei saptamani.
Departamentul de Comunicare al SRTV a sustinut, tot la acea vreme, ca scrisoarea protestatarilor din radioul public care il acuzau pe seful televiziunii, Valentin Nicolau, ca si-ar fi oferit ajutorul mediatic pentru inlaturarea presedintelui director-general al SRR, Dragos Seuleanu, este plina de neadevaruri. "Scrisoarea semnata de Cerasela Radulescu, Razvan Dumitrescu si Bogdan Radulescu este o tentativa prin care s-a incercat crearea unui conflict intre Valentin Nicolau si Dragos Seuleanu. In plus, pare a se fi urmarit dezvoltarea unor noi polemici, de data aceasta cu presedintele TVR", se arata in comunicat. De asemenea, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania si Fundatia Academia Civica au solicitat reluarea difuzarii de catre televiziunea publica a seriei de filme "Memorialul Durerii" si "Opozanti, disidenti, contestatari", documentare oprite de la productie si difuzare in aprilie 2004.
Pericolul Nicolicea
Nicolicea a initiat in actuala legislatura - singur, sau impreuna cu alti pesedisti - 16 proiecte de lege, acoperind o paleta variata de modificari normative, intre care folosirea armei de vanatoare la autoaparare, extinderea perioadei de vanare a porumbelului gulerat sau improprietarirea pe vecie a celor care au cumparat case in baza Legii 112/1995.
Vanatorul impusca tot
"Titularul dreptului de a purta si folosi arme de vanatoare poate face uz de arma inscrisa in permisul sau asupra vanatului si daunatorilor acestuia, pentru antrenament, in caz de legitima aparare, in stare de necesitate ori in caz fortuit", scrie in proiectul de modificare a Legii privind regimul armelor si munitiilor, initiat de deputatul PSD. In expunerea de motive care insoteste proiectul, aflat acum la comisiile senatoriale, Nicolicea sustine necesitatea noilor masuri, invocand "cererile formulate de anumiti cetateni care doresc sa isi asigure dreptul la aparare impotriva celor care le pun in pericol viata si integritatea corporala, precum si evolutia fenomenelor infractionale in aceasta directie". Odata introdusa in Lege, initiativa Nicolicea ar da posibilitatea vanatorilor sa impuste tot ce le sta in cale, invocand, desigur, legitima aparare, starea de necesitate ori cazul fortuit. Exemplul oferit de pesedist in expunerea de motive se limiteaza la cazul in care "vanatorul este atacat de urs sau vecinul sau de stand se afla intr-o astfel de situatie". Nicolicea vrea sa modifice si Legea vanatorii in sensul eliminarii "erorii" de a restrange perioada de vanare a porumbelului gulerat.
Proprietatea, un moft
Prin alt proiect de lege, semnat alaturi de colegii Iliescu Ion, Iordache Florin si Munteanu Ion, social-democratul intra pe terenul legislatiei proprietatii, propunand ca actele de vanzare/cumparare incheiate in baza Legii 112/1995, care nu au fost anulate printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, sa constituie titlu de proprietate valabil, cu "deplina forta probanta in cadrul actiunilor in revendicare, prezente si viitoare". Pe aceeasi linie, Nicolicea & comp. incearca, propunand completarea Codului Civil, "statuarea primordialitatii bunei credinte in raport cu principiul titlului cel mai vechi cu ocazia stabilirii titlului de proprietate cel mai bine caracterizat cu ocazia judecarii actiunilor in revendicare". Articolul propus prevede ca proprietatea dobandita cu buna-credinta printr-un act translativ de proprietate se bucura de deplina protectie a legii. Celelalte initiative pot fi urmarite pe site-ul Camerei Deputatilor.
Chirias de frunte
Pesedistul Eugen Nicolicea a "uitat" sa isi reactualizeze declaratia de avere, ultimul efort facut in aceasta directie fiind efectuat in urma cu doi ani, in decembrie 2006. De altfel, cu prilejul discutiilor legate de aceasta problema, Nicolicea i-a convins pe deputati sa depuna declaratiile de avere "mai la vara". Desi domiciliat in Bucuresti, pesedistul se afla si pe lista, prezentata de Cozmin Gusa, a parlamentarilor care incaseaza bani pentru chirie. Ieri, insa, Comisiile juridice reunite ale Parlamentului au dat aviz favorabil unei propuneri legislative de modificare a Statutului parlamentarilor. Conform initiatorilor Cozmin Gusa si Lavinia Sandru, parlamentarii care detin proprietati in Bucuresti nu vor mai primi bani pentru chirie. "Nu e normal ca alesii sa primeasca bani pentru chirie, desi detin proprietati in Capitala", a declarat deputatul PIN, Lavinia Sandru, argumentand ca modificarea articolului 40 din Statut va contribui la recastigarea increderii oamenilor in Parlament, zdruncinata si mai mult dupa aparitia in presa a unei liste de parlamentari care au folosit abuziv dreptul la cazare pentru a primi 2500 de lei lunar. A fost adoptat un amendament al senatorului PC Gavrila Vasilescu prin care sunt totusi indreptatiti la chirie parlamentarii ce au locuinte in Bucuresti, dar sunt grevate de obligatia de a pastra chiriasii in conformitate cu prevederile legii 10 privind imobilele nationalizate.