Domnul M. Ralea este convins ca " o conducere la Societatea Scriitorilor Romani ar trebui sa instituie cu regularitate si sorti de implinire efectiva, burse de studii si calatorie, destinate scriitorilor. Apoi adauga: "Problema traducerilor, - care se face la noi cum da Dumnezeu - ar trebui reglementata in folosul scriitorilor".
Iata doua deziderate pe care le-am dori infaptuite. Caci, o calatorie, pentru un scriitor roman, poate, sa insemne mai mult decat o biblioteca, iar traducerile sunt singurele cai pe unde patrund intr'o cultura valorile spiritualitatii umane. Caci scriitorul de azi nu mai este boierul veacului al XIX-lea si nici pensionarul svantului si al Statului. El e "scriitorul-scriitor", dupa cum spune d-l Ralea, folosindu-se de un voit pleonasm. Or, acest scriitor de acum trebuieste adus in randul oamenilor".
D-l Ralea mai spune: "Cred ca Statul poate sa aiba o initiativa in materie literara, iar ajutorul trebuie sa contina in asigurarea acelor conditii in care sa permita dezvoltarea scriitorului de profesie, consacrat cu exclusivitate creatiei literare, care nu este o specialitate mai putin importanta decat medicina sau ingineria". Toate aceste adevaruri sunt evidente, ba am spune ca sunt elementare.
ZIUA, 29 ianuarie 1940