Dosarul Posta Romana si taxa auto sunt doua dintre scandalurile care au tinut capul de afis in Romania si au drenat bani grei din buzunarul romanilor. Principalul personaj implicat in cele doua cazuri este Calin Popescu Tariceanu. Raspunderea penala a premierului si interesele directe ale acestuia au fost larg dezbatute, nu numai de presa, ci si de politicieni. Mai interesant este ca ambele scandaluri scot la iveala o adevarata caracatita formata din politicieni si oameni de afaceri, unii dintre ei aparent aflati in tabere diferite. Sa-i zicem, un fel de "club privat", ce se doreste un fel de societate onorabila. O mare familie care lucreaza pentru un scop comun. Interese financiare ilicite, in care banul public a ajuns un fel de bun al membrilor acestui clan.
Sa le luam pe rand. Desi la prima vedere dosarul Posta pare a fi unul destul de complex, in realitate lucrurile sunt extrem de simple. Premierul Tariceanu si-a pus semnatura pe o Hotarare de Guvern in urma careia a avut de castigat unul dintre cei mai importanti oameni de afaceri din Romania. Ne referim aici la Sorin Creteanu. Patronul societatii Comnord a primit in asociere cu Posta Romana un teren in centrul Capitalei pe care urmeaza sa se construiasca un complex cu cladiri de birouri. Interesant este ca acelasi Sorin Creteanu a construit si pentru societatea Automotive Trading Services un modern showroom in zona Baneasa - Otopeni, langa o zona comerciala importanta si in fata unui alt complex de birouri. O pozitie privilegiata, pe DN1. Important de semnalat este ca 85% din actiunile Automotive Trading Services sunt detinute de Calin Popescu Tariceanu. Astfel, intreaga afacere seamana cu un veritabil troc facut intre doi parteneri: premierul Tariceanu si afaceristul Creteanu. Un targ in urma caruia ambii au avut de castigat. Chiar daca acte exista suficiente - de asta nu ne indoim - ca sa acopere matrapazlacurile, vorbim despre afaceri care, mai degraba, frizeaza zona traficului de influenta, fapte cercetate acum de DNA. Mai trebuie mentionat ca si terenul pe care a fost construit showroom-ul a fost primit de firma lui Tariceanu de la Gabriel Popoviciu, dovada in acest sens fiind furnizata presei de Cozmin Gusa, liderul PIN. Popoviciu este partener de afaceri cu Sorin Creteanu si unul dintre cei mai mari investitori imobiliari din Romania. In acest caz, urmarirea penala s-a declansat fata de Tudor Chiuariu, fost ministru al Justitiei, si Zsolt Nagy, ex-ministru al Comunicatiilor. Premierul, insa, nu a fost deranjat nici macar cu o intrebare. Nici macar in calitate de martor. La fel stau lucrurile si in cazul lui Varujan Vosganian, la randul sau semnatar al Hotararii.
Veriga CitroIn
In ceea ce priveste taxa auto, tot Calin Popescu Tariceanu si fostii sa parteneri de la Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA) - unde actualul premier a fost presedinte, acum fiind doar "onorific" - au avut de castigat pe spinarea cetatenilor si spre exasperarea Uniunii Europene, care ne-a amenintat cu sanctiuni. Vanzarile CitroIn, marca importata si comercializata de firma lui Tariceanu, au crescut semnificativ in 2007. Castigurile societatii Automotive Trading Services au fost la randul lor semnificative. La fel si pentru partenerii din APIA. O taxa introdusa chiar de patronul de la Automotive Trading Services. Dupa cum se poate vedea ambele cazuri au un numitor comun: CitroIn. De aceea, se poate spune cu usurinta ca cele doua scandaluri sunt de fapt doar doua verigi ale unei mari invarteli financiare pe care o vom numi "afacerea CitroIn". O legatura in care, asa cum spuneam, si-au dat mana oameni politici si afaceristi pentru castiguri comune. Este vorba despre Calin Popescu Tariceanu, Tudor Chiuariu, Varujan Vosganian, Zsolt Nagy, Sorin Creteanu, Gabriel Popoviciu, si lista ar putea continua. Unii dintre cei mentionati se afla in relatii stranse de mai mult timp. Spre exemplu, Tariceanu si Popoviciu fac parte de ceva vreme din Clubul Vinului, un select si exclusivist SRL, alaturi de alte nume grele din Romania precum Dinu Patriciu, Nicolae Badea sau Arpad Paszkany. Cei implicati in acest soi de afaceri nu sunt nicidecum persoane onorabile, mai presus de orice banuiala. Dimpotriva, ei se considera cu toti mai presus de lege, dar cu palmares de dosare penale grele.
Clubul Vinului srl
In jurul premierului Tariceanu s-a format o adevarata retea politico-financiara ale carei interese transced divergentelor politice sau asocierilor vremelnice. Astfel, omul de afaceri Gabriel Aurel "Puiu" Popoviciu, unul dintre cei mai importanti investitori si dezvoltatori imobiliari din Romania, ginere al fostului demnitar comunist Ion Dinca si cumnat cu Nicolae Badea, patronul clubului Dinamo, implicat in cazul Posta, este asociat cu Tariceanu in firma Clubul Vinului SRL.
Infiintata la mijlocul lunii noiembrie 2004, societatea are drept obiect principal de activitate "inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate", iar printre cele unsprezece obiecte secundare de activitate se regasesc unele cum ar fi "fabricarea vinurilor", "activitati de consultanta pentru afaceri si management" sau "comert cu amanuntul al bauturilor". Printre cei carora in timp ce ciocnesc un pahar de vin bun cu premierul Tariceanu li se dezvolta miraculos afacerile, se regasesc Alexandru Ciolan - mare afacerist in domeniul importurilor de medicamente si consumabile pentru dializa, Arpad Paszkany - starostele imobiliar al Clujului, magnatul Dinu Patriciu, Bogdan Bartolomeu - ginerele fostului demnitar comunist Grigore Preoteasa si important afacerist romano-american, Calin Zamfirescu - ex-presedinte al Uniunii Avocatilor din Romania si cunoscut lichidator de firme, bancherul Dan Pascariu si prietena sa Gilda Lazar, avocatii "guvernamentali" Ernest Virgil Popovici si Gabriel Zbarcea, Corina Daniela Popovici - sotia avocatului Popovici, afaceristul imobiliar romano-american Nicholas Abaco (fost Nicolae Abacitei), Nicolae Badea - patronul echipei Dinamo, avocatul texan Obie Moore, ex-presedinte al Camerei de Comert Romano-Americane, fostul ministru al Finantelor Sebastian Vladescu, Costin Berevoianu - prieten al lui Vladescu, Silviu Lucian Boghiu - fost director al Electrica, arestat pentru mai multe afaceri dubioase, regizorul Sergiu Dan Celibidache - fiul marelui dirijor roman, afaceristul Raducu George Furnica, precum si mai multi oameni de afaceri si investitori straini. Conform unor surse, membrii si actionarii Clubului Vinului, constituiti intr-o adevarata fratie, fac intre ei schimb de informatii extrem de pretioase si nedestinate publicului, se sustin si se ajuta reciproc, punandu-si in joc influentele pe care le au in societatea romaneasca. Astfel incat nu este de mirare ca influentul magnat Puiu Popoviciu i-a oferit prietenului sau Tariceanu "o bucata de teren" la podul Baneasa, acolo unde se ridica cel mai mare proiect imobiliar al Romaniei, Baneasa Investement, pe care Sorin Creteanu i-a ridicat premierului showroom-ul.
Dosarul "Posta Romana"
Dosarul "Posta Romana" a fost deschis de DNA in toamna anului trecut. Sorin Creteanu, prin cateva dintre firmele sale, s-a asociat in vara lui 2005 cu Compania "Posta Romana" SA, condusa de Dan Mihai Toader (foto stanga), in afacerea privind terenul din Calea Victoriei 133 - 135 (foto sus). Afacere in care Creteanu vine cu banii necesari constructiei, iar Posta cu terenul de 8218 m.p. pe care se va ridica un imens complex, format din hoteluri, sedii de birouri si spatii comerciale. Mega-afacerea a fost parafata prin constituirea unei societati mixte - SC Imopost Developments SA - in care actionari sunt "Posta Romana" si firmele lui Creteanu: Procema SA si Comnord SA. Pentru ca la darea in folosinta a obiectivului, aflat in prezent in constructie, Posta sa primeasca 32% din profituri, restul revenind firmelor lui Creteanu.
DNA a declansat in primavara anului trecut un dosar penal legat de unul mai vechi al "Postei Romane", ca urmare a emiterii Hotararii de Guvern nr. 377/2007, care a consfintit ca imobilul "Postei Romane" din Calea Victoriei nr. 133 - 135 nu a avut destinatie publica si n-a fost afectat vreunui uz sau interes public. Cu alte cuvinte, HG nr. 377/2007 atesta ca terenul Postei nu era domeniu public. Hotararea de Guvern a fost semnata de premierul Calin Popescu Tariceanu, ministrul Economiei si Finantelor Varujan Vosganian si ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor Zsolt Nagy.
In septembrie 2007, DNA a declansat cercetarile penale in acest caz si a solicitat aviz de la Presedintie pentru inceperea urmaririi penale pentru ex-ministrul Justitiei Tudor Chiuariu si ministrul Comunicatiilor Zsolt Nagy, "cu privire la legalitatea unor asocieri ale Postei Romane cu diferite societati comerciale" si "modul in care imobilul din Bucuresti, Calea Victoriei nr. 133 - 135, definit ca proprietate publica a statului conform HG 550/1996 si HG 1034/2001 a fost constituit de catre Compania Posta Romana ca aport la capitalul social al unei societati private SC Imopost Developments SA".
Regim preferential pentru premier
Inexplicabil, desi DNA a cerut si obtinut inceperea urmaririi penale pentru ex-ministrii Tudor Chiuariu (semnatar al unei note de avizare care a stat la baza emiterii HG 377/2007) si Zsolt Nagy, nu a facut acelasi lucru si pentru premierul Calin Popescu Tariceanu, fara semnatura caruia actul normativ nu putea fi publicat in Monitorul Oficial si intra in circuitul juridic. Or, daca se sustine de catre DNA ca ar exista indicii ca statul ar fi fost prejudiciat prin emiterea HG 377/2007, lasand sa se inteleaga ca prin aceasta hotarare terenul ar fi fost scos din regimul inalienabil de domeniu public, pentru a fi permisa instrainarea lui, atunci si premierul Calin Popescu Tariceanu ar fi trebuit sa aiba parte de acelasi tratament juridic ca si Chiuariu, din partea procurorilor DNA.
O alta ciudatenie in acest caz este ca si reactia "Postei Romane" la acuzele aduse de liderul PIN, Cozmin Gusa. Acesta din urma a declarat public ca "Posta Romana", prin afacerea mai sus amintita, ar fi dat un teren aflat "in proprietatea publica a statului", unei firme private (societatea lui Sorin Creteanu) "fara licitatie". In replica, "Posta Romana", prin directorul general Dan Mihai Toader, a anuntat ca l-a dat in judecata civila pe Cozmin Gusa deoarece "paratul a facut afirmatii false, defaimatoare, la adresa Companiei, cauzandu-i acesteia un grav prejudiciu". In pofida gravului prejudiciu invocat, daunele cerute lui Gusa in proces sunt de doar 1 RON, suma vadit neserioasa in raport de "gravitatea" faptei reclamate si avand in vedere ca in joc sunt banii contribuabililor. Suma care te duce cu gandul la faptul ca procesul e doar de ochii lumii, pentru ca altii sa nu mai indrazneasca sa vorbeasca despre tranzactia "Postei Romane".
Asocierea Porsche - Tariceanu
Pe langa CitroIn, o alta firma care a avut de castigat de pe urma taxei auto impusa de Guvernul Tariceanu a fost Porsche Romania.
Acolo unde director general este Valmar Mihai Brent (foto), fost presedinte al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor Auto din Romania, pozitie din care a sustinut introducerea taxei de prima inmatriculare. Interesant, acelasi Valmar Brent este partener de afaceri si cu un asociat al ex-sotiei lui Tariceanu, Livia Popescu Tariceanu. Vamar Brent detine 10% din actiunile Centrului de Imagistica Medicala fiind partener cu mai multe persoane printre care si un anume Catalin Bogdan Oprisescu. Acesta din urma, medic la Spitalul Elias, specialist in oncologie si chiar in imagistica medicala, este asociat in societatea "Deu Rom Exim" SRL cu fosta sotie a premierului, Livia Popescu Tariceanu. Obiectul principal de activitate al firmei este "comertul cu ridicata al produselor farmaceutice". In 2006, cu doi salariati, "Deu Rom Exim" a realizat o cifra de afaceri de 135.769 RON si un profit brut de 328.532 RON. Deci, profitul a fost mai mare decat cifra de afaceri.
Din buzunarele romanilor in cele ale premierului
Tariceanu a castigat si de pe urma unei alte decizii pe care a luat-o si pe care o sustine cu inversunare impotriva Comisiei Europene. Este vorba despre taxa de prima inmatriculare. Promovata si introdusa in urma unui lobby puternic al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autoturisme, al carui presedinte a fost chiar Tariceanu, acest bir supravietuieste de peste un an si ameninta sa se mareasca.
Guvernul a tinut cu dintii de taxa, in ciuda avertismentelor repetate din partea Comisiei Europene, si chiar dupa ce institutia europeana a declansat procedura de infrigement impotriva Romaniei. Taxa a adus un profit substantial in buzunarele importatorilor de masini noi. Vanzarile acestora au crescut, per total, in 2007, cu 49,2% fata de o crestere de "doar" 34,5% in 2006. Printre cei favorizati de reglementarea fiscala se numara si firma premierului Tariceanu, Automotive Trading Services (ATS), unic importator CitroIn pana in vara lui 2007.
Inca in stadiul de proiect legislativ, adica din 2006, taxa de prima inmatriculare a atras numeroase critici. Fostul secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene, Leonard Orban, in prezent comisar european, declara, in vara lui 2006, ca taxa de inmatriculare ar putea fi considerata o incalcare a Tratatului UE, ceea ce, in ultima instanta, ar putea atrage sanctiuni financiare "extrem de dure" din partea UE. Autoritatile romane nu au tinut cont de aceste avertismente, desi Comisia Europeana a sanctionat mai multe state pentru introducerea unor taxe similare, in neconcordanta cu recomandarile UE.
Reteaua Creteanu - Popoviciu - Badea
Patronul de la Comnord, Sorin Creteanu, si-a creat in ultimii ani, o ampla retea de firme cu cifre de afaceri de zeci de milioane de euro anual. Cea mai cunoscuta dintre societatile lui Creteanu este desigur Comnord.
Statisticile arata ca firma respectiva a realizat pe primele sase luni ale anului 2007 un volum al afacerilor de 39,3 milioane de euro, cu un profit de 4,2 milioane euro. Adica de zece ori mai mult decat in aceeasi perioada a anului precedent. Comnord ii are ca actionari pe Sorin Creteanu, cu 57,49 la suta, Naveco Limited, cu 33,35 la suta, si Stere Tivichi, cu 6,14 la suta. Naveco este un off-shore inregistrat in Nicosia, iar Tivichi este un partener al lui Creteanu in mai multe companii, printre care Procema sau Lafarge Comnord. La randul sau, Stere Tivichi a avut functia de administrator al Unicom Holding, compania lui Constantin Iavorski, fost ministru al Energiei in Republica Moldova, furnizor important de pacura si carbuni pentru societatile energetice de stat din Romania.
De asemenea, relatiile si parteneriatele lui Sorin Creteanu il includ si pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, ginerele fostului demnitar comunist Ioan Dinca. Cei doi, prin consortiul dintre Practic SA si Baneasa Investments - Comnord-Procema, construiesc Mall Obor, pe terenul pus la dispozitie de primarul Sectorului 2, Neculai Ontanu. O alta legatura Creteanu-Popoviciu ar fi, potrivit presei, chiar off-shore-ul Naveco, despre care sotia lui Mihai Toader, seful Postei Romane, a afirmat ca ar apartine lui Creteanu, Popoviciu si Toader. Totodata, legaturile dintre cei doi reies si din faptul ca, potrivit presei din domeniul economic, din capitalul social al Comnord ar fi preluat actiuni si firma IBT Corporation Investitii. Aceasta societate este detinuta de Nicolae Badea, al doilea ginere al lui Dinca, si de off-shore-urile Wildcom Ltd, din Cipru, si International Business & Trading Corporation Ltd, dintr-un alt paradis fiscal, Insulele Virgine Britanice. In multe dintre firmele sale, Creteanu are si alti asociati notorii in lumea afacerilor si a finantelor, printre care si Georgeta Danila, sotia ex-presedintelui BCR, Nicolae Danila, in firma Kraft-Sac.
Culoarea politica nu conteaza
Sorin Creteanu este cel care a construit showroom-ul firmei lui Tariceanu din Baneasa. Pentru omul de afaceri culoarea politica nu conteaza insa deloc. Patronul de la Comnord este un apropiat al primarului general al Capitalei, Adriean Videanu, cu care a si fost de altfel in vacanta la
Saint-Tropez.
Legatura dintre cei doi s-a concretizat si din punct de vedere al afacerilor. Astfel, presa a dezvaluit ca societatea Imopost Developments SA Bucuresti, detinuta de Sorin Creteanu si de Posta Romana, plateste 50.501 euro pe an, pentru un teren cu o suprafata de 712,77 situat adiacent imobilului din str. Matei Millo nr. 10, Sector 1, potrivit Hotararii de Consiliu nr. 351/2007. Conform calculelor, Creteanu plateste anual aproximativ 70 de euro pe metrul patrat concesionat. Insa potrivit metodologiei de calcul, in zona respectiva metrul patrat concesionat costa aproximativ 700 de euro. "Terenul va fi folosit pentru construirea unui imobil de birouri si garaje subterane, redeventa anuala va fi stabilita conform Metodologiei aprobata prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 21/2006", se precizeaza in hotararea de consiliu prin care s-a aprobat aceasta concesionare pe o perioada de 49 de ani, cu drept de prelungire. Concesionarea s-a facut fara licitatie, desi Comisia Juridica si de Disciplina a dat un aviz, pe 3 martie 2007, prin care preciza ca, "avand in vedere suprafata ce urmeaza a fi concesionata, era oportuna organizarea unei licitatii".
Taxa de protectie a importatorilor
Presedintele Autovit, Liviu Dobrin, a declarat pentru ZIUA, inca de anul anul trecut, ca este vorba de o taxa de protectie a importatorilor de masini noi fata de concurenta pe care ar putea-o reprezenta un import masiv de autoturisme second-hand din tarile UE. "E o taxa care a fost introdusa la presiunea Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autoturisme noi (APIA)", a afirmat Dobrin. Presedintele Autovit a aratat ca, in cursul anului 2006, o delegatie APIA s-a dus la la fostul ministru de Finante, Sebastian Vladescu (foto), care a intentionat initial sa introduca o taxa fiscala, care ar fi fost in contradictie cu normele UE, apoi a incercat sa introduca o taxa de mediu, lucru care iar nu s-a putut, si atunci s-a dat denumirea de taxa speciala. In opinia lui Dobrin, nu atat introducerea taxei ar fi o problema, cat marimea ei, care denota de fapt intentia de a prohibi importul de second-hand. "De fapt se protejeaza interesele unui grup restrans, ale importatorilor si nu ale producatorilor interni, ba chiar in dauna producatorilor. Va pierde cetateanul roman caruia i se limiteaza drastic optiunea, fiind impins artificial spre a alege un autoturism nou in detrimentul unuia second", a mai spus Liviu Dobrin.
Cifrele nu mint
Cifrele au confirmat predictiile lui Liviu Dobrin, cel putin in privinta vanzarilor Dacia, spre exemplu. Potrivit datelor statistice ale APIA, vanzarile producatorilor autohtoni au scazut cu circa 6,9% anul trecut, spre deosebire de vanzarile de autoturisme noi de import, care au crescut cu 49,2% in 2007. Aceasta in contextul in care, printre argumentele in favoare taxei vehiculate de fostul ministru de Finante, Sebastian Vladescu, era protejarea producatorilor interni. Presedintele Dacia Group, Francoise Fourmont, declara, chiar, in februarie anul trecut, ca reducerea sau eliminarea taxei auto ar putea avea ca efect o scadere cu 50% a vanzarilor Dacia in Romania si, in consecinta, disponibilizarea a 35.000 de angajati.
Din cifrele prezentate de APIA in decembrie 2007 rezulta ca Dacia si Daewoo sunt constructorii auto care au pierdut cel mai mult din cota de piata anul trecut (8%, respectiv 4,4%), in timp ce marcile Opel si Volkswagen - marca distribuita de Porsche Romania - au inregistrat cel mai vizibil avans, respectiv doua puncte procentuale. Nici CitroIn - marca distribuita exclusiv de firma lui Tariceanu, pana in vara anului trecut - nu a avut de pierdut, castigand, intr-un an, 0,1% din cota de piata, cu 4951 de autoturisme vandute in 2007, fata de 4194 cu un an inainte. Practic, procentele pierdute de Dacia si Daewoo s-au redistribuit catre importatorii de masini noi. Automotive Trading & Services SRL, firma controlata de seful Guvernului, pana de curand importator oficial pentru autoturismele CitroIn, a obtinut in 2006 un profit net de 2,9 milioane euro, de peste 30 de ori mai mare decat cel inregistrat in 2004. Firma lui Tariceanu nu va iesi, insa, in pierdere, dupa inregistrarea CitroIn Romania, deoarece s-a orientat catre segmentul moto si alte marci auto, evident, de import.
Situatii aberante
In prezent, dupa indelungi negocieri, autoritatile romane sustin ca ar fi ajuns la un consens cu Bruxelles-ul in privinta modului de calcul al taxei de prima inmatriculare. Nici in momentul de fata, insa, semnele de intrebare in privinta noii variante de taxa nu au disparut cu desavarsire. Astfel, suma pe care o va plati persoana care cumpara o masina noua va fi, in general, mai mare decat in prezent, in timp ce un cumparator de autoturism second-hand va scoate din buzunar cu mult mai putin decat pana acum. Noua taxa auto ar face ca - de pilda - pentru o masina noua cu motor Euro 4 si cilindree de 1600 de centimetri cubi sa se plateasca 480 de euro, cu 300 de euro mai mult decat in prezent. In schimb, o masina cu motor Euro 1 si 1400 de centimetri cubi ar urma sa coste la inmatriculare in jur 300 de euro, in conditiile in care in prezent taxa este de peste 3600 de euro. Pe de alta parte, nici importatorii de second hand nu sunt multumiti, aratand ca importatorii de masini noi sunt favorizati in continuare.