Prabusiri ale burselor, falimente bancare rasunatoare, obloanele a sute de companii americane coborate, interventii disperate ale bancilor centrale in pietele financiare si, peste toate, teama de o recesiune in SUA, care ar afecta 25% din schimburile comerciale globale - asa s-ar putea traduce efectul crizei subprime, inceputa in vara anului trecut si care va mai dura cel putin un an.

Dan POPA, Gabriela FOLCUT Circa trei milioane de americani, piata debitorilor subprime, au aruncat in aer intreg sistemul financiar mondial. Statistic, unu din cinci credite ipotecare acordate anul trecut in Statele Unite a fost de tipul subprime, potrivit Mortgage Bankers Association, fata de numai unu din 50, in 2000. In total, piata creditelor subprime a atins 454,7 miliarde euro in 2006, adica 20% din cele 2.273 miliarde euro de pe piata totala a creditelor ipotecare, conform Inside Mortgage Finance.

Acestia au luat imprumuturi ipotecare, fara sa aiba garantii suficiente ca vor putea rambursa creditele. Bancile le dadeau banii, dupa care impachetau mai multe asemenea credite si le vindeau investitorilor.

Valoarea medie a unui astfel de credit este de 130.000 de dolari, pe care bancile il vindeau cu 100.000 de dolari pentru a face rost de lichiditati, pe care le plasau tot in piata subprime. Institutiile de credit scoteau bani reali din hartii, pentru ca eliminau creditele riscante din bilant. Investitorii erau multumiti ca scoteau bani mai multi decat dadeau pe aceleasi hartii, iar clientii erau multumiti, pentru ca aveau casele visate.

Cumparatorii ipotecilor cu probleme erau chiar agentiile guvernamentale americane, in primul rand, Federal National Mortgage Association (Fannie Mae), care isi procura fondurile necesare prin vanzarea de obligatiuni catre americani. Primele semnale ca cei imprumutati nu-si achita datoriile au aparut la jumatatea lui iunie 2007. Odata cu instalarea neincrederii, efectul bulgarelui de zapada a facut refinantarile imposibile. Asa incat oamenii au vandut pe scadere actiuni, prabusind cotatiile. Cererea de lichiditate, combinata cu pierderea increderii intre banci, a dus la goana dupa cash, iar rata dobanzii a inceput sa creasca. Bancile centrale au reactionat prin infuzia de lichiditate, pentru a stopa o criza care ameninta sa atace si alte piete.

Incetinirea severa a cresterii economice pana la 3%, intr-un scenariu pesimist, revenirea la inflatia de doua cifre si corectia deficitului de cont curent prin hardlanding, pe fondul deprecierii continue a monedei nationale, sunt previziunile specialistilor pentru Romania in cazul in care criza internationala se accentueaza.

Pesimismul sporit privind recesiunea SUA, dupa criza creditelor subprime demarata anul trecut, potenteaza ideea unor derapaje masive, inclusiv in Romania. "Riscul principal este cel al incetinirii severe a cresterii economice. Daca se administreaza prost aceasta criza, Romania ar putea inregistra un avans al produsului intern brut de doar 3%", calculeaza pentru Business Standard, intr-un scenariu pesimist, Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA). Autoritatiile prognozau pentru anul 2008 o crestere economica de 6,5%, miza majora fiind o contributie ampla a sectorului agricol. Institutiile internationale au revizuit in scadere estimarile privind cresterea economica la nivel mondial, insa mizeaza pe faptul ca pietele emergente vor amortiza socurile care vor exista la nivel global, compensand efectele incetinirii economiei SUA. De altfel, tocmai planul de redresare a economiei americane, anuntat de presedintele Bush, si decizia FED au impacientat investitorii, acestia interpretand situatia ca fiind grava. Efectul degringoladei de pe pietele bursiere si reticienta investitorilor straini nu incurajeaza o evolutie favorabila a leului, astfel ca analistii nu resping ideea revenirii la inflatia de doua cifre. "Varianta in care cursul de schimb ajunge la patru lei/euro este total nefavorabila pentru inflatie. Daca cursul se va situa la acest nivel, ne intoarcem la o rata a inflatiei de doua cifre. Banca centrala ar trebui sa nu mai permita deprecierea cursului", a declarat pentruBusiness Standard Ionut Dumitru, sef departament cercetare macroeconomica Raiffeisen Bank.

Tinta de inflatie stabilita de Banca Nationala pentru anul 2008 este de 3,8%, cu o marja inclusa de plus/minus un punct procentual, insa analistii economici sunt rezervati in atingerea tintei, mai ales ca anul 2008 este unul electoral. Pentru prima parte a anului, specialistii prognozeaza o inflatie de peste 7%, pe fondul cresterii preturilor administrate, la alimente si din deprecierea monedei nationale.

Practic, autoritatile ar pierde pentru al doilea an consecutiv lupta cu inflatia, pe fondul influentelor interne si externe. Analistul Ionut Dumitru considera ca impactul masiv al crizei se face prin fluxurile de capital, in conditiile in care Romania este dependenta de finantari externe pentru acoperirea deficitelor din economie, iar investitorii nu sunt interesati sa investeasca. Varianta de ajustare, printr-un scenariu de hard-landing, a deficitului de cont curent, ajuns la cote nesustenabile, de peste 14% din PIB in 2007, nu este exclusa. "Romania este vazuta ca o tara cu risc mai crescut. Costul finantarilor va creste, fiind o situatie nefavorabila in contextul reducerii volumului investitiilor straine directe. Deficitul de cont curent s-ar putea ajusta singur prin hard-landing", mai spune Ionut Dumitru.

Risc Pentru prima parte din 2008, inflatia ar putea creste peste 7%