Mai rasfirati, tovarasi!

In mai putin de o jumatate de an, dar fara a-i deranja pe romani de la bere atunci cand se uita la Campionatul European de fotbal, vor fi alegeri locale. Primele dintr-un val de trei care vor culmina cu alegerea noului Tatuc. Multe nume importante se vor retrage din Parlament. Descentralizarea a dus bani seriosi la bugetele locale - malaiul s-a retras in orasele mari, asa ca nu trebuie sa ne mire daca senatori si deputati, oameni cu functii grele in partide, vor alege sa candideze pentru primarii sau consilii judetene.

Intr-un fel, e mai bine... Departe de presa centrala, afacerile cu banii statului sunt mai usor de palmat. Si celelalte orase trebuie asfaltate si tapetate cu borduri. Acolo, la sute de kilometri de Bucuresti, procurorul bea cu politistul, judecatorul imparte friptura cu sefii de la judet... Iar totul pe banii politicianului care conduce urbea. Mai precis, pe banii amarastenilor, ai pensionarilor care se inghesuiau pe 3 ianuarie sa-si plateasca taxele.S-ar putea ca unii sa plece si din alte motive - alegerile europarlamentare le-au cam indicat faptul ca pozitia lor pe listele de partid ii va face sa se intoarca la bisnita marunta, de acasa... Asa ca merita sa incerce, poate dau lovitura la locale. Pe altii, alegerile locale ii vor duce mai departe de mana lunga a DNA-ului, desi, daca a ajuns pana si la Bistrita, la Tata Jean, e cam nasol.

Dar, dincolo de persoane si interese meschine, alegerile locale ne vor spune cum stau partidele inainte de alegerile parlamentare si cele prezidentiale. Deocamdata, toata lumea are probleme in interior. La ala micu', PD-L, unirea aduce frictiuni serioase, sediul din Modrogan fiind pe cale sa semene mai degraba cu un vulcan. Cei veniti de la PLD se plang de faptul ca, atunci cand erau putini, puteau sa participe cu totii la luarea deciziilor, pe cand acum, ei se simt musafiri si se pierd in marea democrata. De cealalta parte, democratii se simt incomodati de vocile fatelor, specie nou-aparuta, galagioase si - spun unii - fara substanta. In lupta pentru pace nu va ramane caramida pe caramida. Doar seful suprem ar putea sa ordone liniste. Sau ciocul mic, expresie preluata de o doamna deputat de la un PSD-ist. “Ciocul mic, ca acum noi suntem in opozitie”, ar suna varianta actualizata.


In PNL, puterea le-a luat mintile unora. Atat de tare, deoarece aroganta nastasiana se pare ca s-a luat de pe fotoliile din Palatul Victoria. Guvernarea, din ce in ce mai grea, ii erodeaza. Iar faptul ca liberalii cad in fiecare capcana intinsa de la Cotroceni nu-i deranjeaza. Mai multi vanatori spun deja ca au incetat sa mai puna laturi in padure, deoarece liberalii se pacalesc mai usor decat iepurii. Iar daca la PD-L exista o locomotiva de campanie, pe numele ei Traian Basescu, la PNL situatia e critica. Papioanele europene nu fac nicio branza in fata alegatorului caruia ii ghiortaie matele de foame, iar despre locomotiva nu poate fi vorba. Poate doar de o motocicleta care, din cand in cand, isi baga in spital conducatorul.

In PSD, paradoxal, treburile sunt cele mai complicate.

---

Despre autor: