Daca Franta este atat de prezenta in Romania actuala, este si datorita unui complex de elemente care tin de istoria recenta. Dupa caderea regimului Ceausescu, Francois Mitterrand a fost primul presedinte al unui stat occidental care a mers la Bucuresti pentru a se intalni cu primul presedinte post-comunist al Romaniei, Ion Iliescu, destul de contestat la ora aceea (vorbim de anul 1991), din cauza tulburarilor interne (13-15 iunie 1990, protestele opozitiei, violentele minerilor, agresarea unor reprezentanti ai opozitiei etc).

La randul sau, remarca un ziarist de la cotidianul francez Liberation, Jacques Chirac si-a facut din candidatura Romaniei la NATO propriul dosar. In plus, este greu de crezut ca tara noastra ar fi putut adera la UE la 1 ianuarie 2007 fara sprijinul determinant al Frantei. Chiar daca pe traseul Bucuresti-Paris au aparut si probleme, acestea nu sunt suficiente pentru a putea pune in pericol relatii cu vechime, atat in plan economic, cat si cultural. Franta este si va ramane unul dintre cei mai importanti parteneri comerciali ai Romaniei.

PREGATIREA TERENULUI. Februarie 1990. Pe atunci premier, Petre Roman se deplaseaza intr-o vizita de lucru in Franta. La 19 februarie, cotidianul "L'Humanite” anunta ca Roman a avut o intrevedere cu presedintele francez de atunci, Francois Mitterrand. "Dorim un sprijin din partea Frantei in domeniul economic”, declara jurnalistilor seful Guvernului de la Bucuresti. Romania era interesata de semnarea unui contract de asociere cu Comunitatea Economica Europeana. Intrevederea cu presedintele francez a permis, potrivit lui Roman, "inlaturarea neintelegerilor privind chestiunea Transilvaniei. Cu ocazia vizitei sale in Ungaria, in urma cu cateva saptamani, Francois Mitterrand a declarat ca aceasta tara a pierdut teritorii dupa primul si cel de-al doilea razboi mondial, o aluzie directa la Transilvania, regiune din nord-vestul Romaniei, care facea parte din Imperiul Austro-Ungar”, titra atunci "L”Humanite”. Acelasi cotidian al comunistilor francezi anunta, citandu-l tot pe Petre Roman, ca presedintele francez urma sa efectueze anul urmator, deci 1991, o vizita in Romania.

SI ASA A FOST. Vizita oficiala a lui Francois Mitterrand la Bucuresti a avut loc in zilele de 18 si 19 aprilie 1991. Era prima vizita in Romania a unui sef de stat de talia Republicii Franceze, dupa Revolutia din decembrie 1989. Intr-un interviu acordat cotidianelor "Adevarul” si "Romania libera”, inaintea sosirii la Bucuresti, Mitterrand facea chiar o precizare: era prima vizita a unui presedinte francez in Romania, din 1979 pana atunci. Si prima a unui sef de stat occidental dupa "evenimentele survenite in Romania in urma cu peste un an”, cu referire la zilele Revolutiei, pe care, insa, Mitterrand s-a ferit sa le numeasca asa.

IN AJUTOR. Pentru el, insa, vizita avea o dubla semnificatie. Era, in primul rand, o ocazie de a lua act de eforturile Romaniei de a depasi consecintele unei politici dictatoriale si de a se apropia de partenerii sai traditionali, in special din Europa. Vizita avea sa marcheze si dorinta Frantei, care a fost alaturi de Romania dupa decembrie 1989, de a aprofunda relatiile de cooperare care au fost deja intensificate in toate domeniile si de a aduce tarii noastre orice ajutor va avea nevoie, pentru a-si putea regasi locul in Europa.

SURPRINZATORUL MITTERRAND. Cu ceva timp inainte de zilele lui decembrie 1989, Mitterrand a fost cel care afirma ca zilele regimului Ceausescu "erau numarate”. La vremea aceea, afirmatiile sale au suscitat numeroase comentarii si speculatii. Dar Mitterrand a explicat ulterior ca afirmatiile sale nu vizau vreo conspiratie modiala, ci tineau de logica faptelor. Persistenta unui astfel de regim, precum cel al lui Nicolae Ceausescu, nu se mai putea concepe, atat timp cat regimuri similare cedasera deja sub presiunea propriilor popoare. "In plus, Franta, care intretine de multa vreme cu poporul roman relatii de prietenie, nu putea sa nu perceapa sentimentele reale de dezgust si aspiratiile unui intreg popor”, adauga Mitterrand.

VIZITA ANULATA. Mitterrand, un socialist, a fost si unul dintre cei mai intransigenti parteneri occidentali ai Romaniei, cand a venit vorba despre regimul Ceausescu. Francois Mitterrand a mers pana-ntr-acolo, incat si-a anulat o vizita in Romania lui Ceausescu. Si, daca e sa ne luam dupa ce se vorbea in anii aceia, a reusit sa convinga si alti lideri occidentali sa amane momentul intalnirii cu "cel mai iubit dintre romani”. Un episod povestit pe larg de fostul sef al diplomatiei romane din timpul lui Ceausescu, Stefan Andrei, intr-un interviu acordat Jurnalului National, din care preiau doar cateva citate: "A fost de fapt o problema grava, (...) creata de serviciile de informatii dintre cele doua tari. DST-ul francez nu iarta Securitatea Romana, pe Caraman care de pe teritoriul Frantei a facut spionaj in favoarea Uniunii Sovietice, procurand de la un functionar francez de la NATO documente foarte importante legate de submarinele nucleare. Si cei de la NATO au redus francezilor la jumatate posturile din cadrul organizatiei Nord-Atlantice. A doua chestiune a fost ca seful DST pentru Levant a fost in control in Romania si, dupa ce a coborat din avion, i-a iesit un camion in fata si l-a facut praf. A treia chestiune: unul dintre batranii DST avea o fata casatorita cu un baiat cu care avea trei copii. Securitatea i-a bagat astuia o femeie frumoasa, si i-a fotografiat in pielea goala, asta s-a sinucis si a ramas femeia cu trei copii. De aceea, la intalnirea dintre cele doua servicii, daca peste masa isi dadeau mana, pe sub masa isi dadeau picioare. A patra problema a fost cu Haiducu, baiatul unui fost ofiter la SSI trimis in Franta ca sa-i omoare pe Paul Goma si pe Virgil Tanase. DST-ul l-a informat pe Mitterrand, care abordeaza aceasta problema public. (...) Eu aranjasem vizita lui Mitterrand in Romania, am si stabilit cand sa aiba loc, si acesta a fost de acord, dar a spus: <> Vine Jobert la Bucuresti, ministrul Economiei, il primesc si discutam. Cand se intoarce in Franta, declara ca a amanat vizita lui Mitterrand la Bucuresti”. Si, poate cel mai important: "Ei, din acel moment, cel mai puternic dusman al lui Ceausescu in Occident a devenit Franta”. De remarcat: nu este vorba despre Romania, ci despre Ceausescu. Nu cu romanii aveau ceva francezii.

De altfel, in interviul dinaintea sosirii in Romania, in 1991, Mitterrand avea sa remarce faptul ca, la ora aceea, Franta era statul occidental care s-a mobilizat cel mai rapid si cel mai complet pentru a-i veni in ajutor Romaniei (intr-un an si ceva de la Revolutia din 1989, contactele bilaterale se inmultisera, prezentele culturale de ambele parti, la fel, un post de radio romanesc emitea in limba franceza, un post de televiziune studentesc - al Politehnicii bucurestene, TV Sigma - era finantat de francezi, cu emisiunile TV5 Europe preluate prin satelit din Franta etc).

INTERESELE ECONOMICE. "Importantul efort de asistenta din partea Frantei acordat Romaniei se refera la domeniile-cheie pentru modernizarea economiei romanesti: agricultura si domeniul agro-alimentar, economia de energie, restructurarea siderurgiei si a mecanicii grele, educatia; le-am propus autoritatilor romane un centru de formare a cadrelor la Bucuresti. Acest efort trebuie sa-si gaseasca acum o prelungire economica naturala, in incheierea de contracte”, spunea Mitterrand la vremea respectiva. Si tot el explica cum, in ciuda politicii autarhice duse de Romania inainte de 1989, schimburile economice s-au redresat dupa Revolutie, incheindu-se contracte importante cum ar fi achizitionarea de avioane Airbus de catre Romania. Ceea ce nu insemna ca Franta nu dorea extinderea cooperarii economice in domeniile informaticii, automobilelor, siderurgiei, energiei, telecomunicatiilor, dar si ale turismului si celui agro-alimentar. Si, daca privim acum in urma, nu cred ca exista domeniu in care sa nu regasim toate aceste aspiratii ale presedintelui de atunci al Republicii Franceze concretizat intr-o investie franceza in tara noastra.

MIGRATIA POPULATIEI, O PROBLEMA CU VECHIME. Interviul acordat de Mitterrand cotidianului romanesc cuprinde cel putin doua pasaje extrem de interesante. Care, recitite cu ochii de acum, arata un Mitterrand vizionar, un parinte al "Marii Europe”, un prieten realist al Romaniei. Intrebat, de exemplu, daca prevede posibilitatea ca si cetatenii romanii sau poata vizita Franta fara a avea nevoie de vize (sa nu uitam, vorbim despre anul 1991), Mitterrand a raspuns:”Intensitatea schimburilor de orice natura din ultimele 15 luni sta marturie ea insasi ca libera circulatie a ideilor si a oamenilor intre cele doua tari a redevenit o realitate si ma bucur de asta. Doar in 1990, numarul de vize eliberate cetatenilor romani a fost cu 400% mai mare. Franta a decis ca vizele sa fie eliberate gratuit pentru tinerii sub 25 de ani. Acestea atesta faptul ca tara mea isi pune actiunile in conformitate cu declaratiile. Tratarea problemei fluxurilor migratorii tine de o concertare necesara la scara continentala. Impreuna cu partenerii din Acordurile Schengen, Franta a actionat deja in acest sens. Aceste chestiuni au inceput sa fie examinate intr-un context paneuropean, in cadrul Conferintei de la Viena, organizate pe tema fluxurilor migratoare, la inceputul lui 1991”.

DESPRE CONFEDERATIA EUROPEANA. Intrebat pe ce anume se baza proiectul unei confederatii europene, pe care il lansase cu putin timp in urma, Mitterrand a explicat:”O data cu caderea Zidului Berlinului in 1989 si a regimurilor comuniste, Europa iti regaseste geografia si istoria. Confruntarii Est-Vest si separarii fortate a popoarelor care impartasesc aceleasi idealuri li se substituie dorinta de cooperare si convingerea pe care o au europenii ca trebuie sa raspunda impreuna la provocari comune. Eu am propus proiectul confederatiei europene pentru a le oferi europenilor un loc in care sa se regaseasca pe picior de egalitate pentru a-si rezolva problemele”.

DESPRE DEMOCRATIE SI STATUL DE DREPT. Acelasi Mitterrand explica ce inseamna democratia, nu doar prin perspectiva franceza, ci prin cea europeana: "deplina exercitare a drepturilor si libertatilor fundamentale si o respectare intocmai a drepturilor omului sunt o conditie sine qua non a reusitei unui proiect democratic si a construirii unui stat de drept. Adoptarea textelor de lege adecvate ofera, bineinteles, o garantie importanta. Dar practica, punerea in practica zilnica a acestor dispozitii, respectarea lor de catre toti actorii vietii politice, sunt cele mai importante”.

ASTEPTAT DE OPOZITIE. Vizita la Bucuresti a presedintelui Mitterrand nu s-a desfasurat in cel mai grozav moment al tranzitiei romanesti. Liderul francez si-a asumat intalnirile oficiale de la Bucuresti, in special pe cea cu presedintele Ion Iliescu (contestat de opozitie, trecut prin evenimentele din 13-15 iunie din care nici pana in ziua de azi nu a iesit cu bine) constient ca face un gest pentru romani, nu pentru liderii lor aflati temporar la putere. Mitterrand nu a scapat "netaxat” de presa si acasa, dar mai ales in Romania, unde nu doar presa isi ascutea creioanele pentru a-l intampina pe seful statului francez, ci si studentii bucuresteni, care l-au primit in randul lor pe presedintele francez scandand:”Francois Mitterrand est l'ami de l'assassin!” ("Francois Mitterrand este prietenul asasinului!”), aluzie la evenimentele sangeroase ale lui decembrie 1989, dar si la tulburarile post-revolutionare din cotidianul romanesc. Tot acolo, seful statului francez a avut "placerea” de a descoperi pancarte in care studentii multumeau Frantei, dar nu si lui ("Merci la France, pardon Mitterrand”) si faceau aluzie la relatiile stranse ale premierului Petre Roman cu Franta si la beneficiile pe care le-ar fi putut avea de pe urma acestei relatii ("Aide aux Roumains ou aide a Roman?” - "Ajutoare pentru romani sau ajutor pentru Roman?”). Cu toate astea, Mitterrand si-a vazut de agenda, inclusiv de intrevederile cu opozitia din Romania. Sute de manifestanti antiguvernamentali si mai ales antiprezidentiali au intampinat vizita adunandu-se in fata ambasadei Frantei, scandand:”Jos Iliescu!”, "Jos socialismul!”. Stirea a facut inconjurul lumii, agentiile de presa oferind detalii despre desfasurarea vizitei. Astfel, agentia de presa spaniola EFE anunta ca manifestantii au fost indepartati de fortele de ordine si trimisi la o distanta de 100 de metri de sediul misiunii diplomatice franceze.

FRANCOFONII. Mitterrand anunta, in cadrul conferintei de presa comune cu presedintele Romaniei, ca Romania avea sa participe in anul urmator la reuniunea Francofoniei din Franta. A fost usa care ni s-a deschis, prin participarea in calitate de invitati, catre organizarea, peste ani, a summit-ului Francofoniei la Bucuresti (in septembrie 2006), in calitate de membri cu drepturi depline. "Se vorbeste atata franceza in Romania, ca in tarile fondatoare ale francofoniei. Francezii sunt aproape surprinsi sa afle cat de fideli au ramas romanii limbii franceze, cat de usor vorbesc romanii aceasta limba. Este foarte bine sa incurajezi regruparea francofonilor”, spunea Mitterrand la conferinta de presa.

"VIZITA INOPORTUNA SAU PREMATURA”? Dupa ce au epuizat chestiuni "soft”, cum ar fi confederatia europeana, francofonia, cooperarea bilaterala si chiar problema handicapatilor, a sosit si momentul dificil al conferintei de presa comune. Un ziarist il intreaba pe Mitterrand:”Domnule presedinte, mai multi dintre oponentii politici cu care v-ati intalnit incepand de ieri, chiar daca s-au bucurat, cred, ca v-au intalnit, au declarat ca aceasta vizita este, daca nu inoportuna, atunci cel putin prematura. Care v-a fost raspunsul?”.

Stapan pe sine, cu inteligenta adevaratului om politic, Mitterrand i-a raspuns ziaristului curios:”Ca nu impartasesc acest sentiment. Care era oportunitatea prezentei, inaintea mea, in timpul regimului precedent, a presedintilor Republicii Franceze care m-au precedat? Efectiv, nu s-a gasit nimeni sa le-o spuna. Aceasta este singura diferenta”. Considerand, totusi, insuficient raspunsul, un alt coleg de breasla roman a intervenit:”Domnule presedinte, ati afirmat, in cadrul expunerii dumneavoastra in Parlament, ca <> si ca a venit timpul pentru ca <>. Este oare un repros pe care l-ati adus opozitiei din tara noastra? Este un apel adresat opozitiei, de a colabora cu puterea? Cum v-a fost prezentata situatia din Romania de catre opozitie si intelectualii cu care v-ati intalnit ieri?”. Raspunsul, absolut logic si politically correct, a venit aproape instantaneu:”Dar, stimate domn, eu nu ma ocup cu problemele interne ale Romaniei! Nu tine de competentele mele. Ceea ce ma intereseaza este sa stiu daca Romania este efectiv pe calea democratiei. Am venit aici, pentru ca eu consider ca aceasta este situatia. Cand credeam ca nu este cazul, nu ma pregateam sa fac vizite aici. (...) Nu am sfaturi de dat, ascult ceea ce mi se spune. N-am avut o intalnire anume cu opozitia romana. In toate tarile in care ma duc, ii primesc pe opozantii din tara respectiva. O fac si in tari in care se considera ca democratia este veche. Ma intalnesc cu liderul Partidului Laburist din Marea Britanie, cu seful social-democratilor germani din Germania, cu liderii partidelor conservatoare din Spania etc, etc, etc. "