Leul, intre presiunile globale si problemele locale

Importatorii, exportatorii, speculatorii si cei cu un credit in valuta se intreaba neincetat pana unde se poate deprecia moneda nationala. De la inceputul anului, leul s-a depreciat cu aproximativ 4,6%. Pe 3 ianuarie puteai cumpara 3,59 lei cu un euro, iar la mijlocul acestei saptamani un euro valora 3,76 lei. Astfel, moneda nationala se intoarce inapoi in timp la cotatiile de acum 3 ani. Deprecierea leului este si mai mare daca este raportata la maximul anului trecut de 3,1112 lei pentru un euro. De pe 2 iulie 2007 si pana acum moneda nationala s-a depreciat peste 20% in raport cu cea europeana.
Cauzele deprecierii pot fi impartite in doua: externe si interne. La nivel international economia globala se confrunta cu efectele crizei subprime din Statele Unite. Initial au fost lovite bancile cu expunere pe piata subprime, ale caror rezultate financiare au dus la caderea burselor americane. S-a creat un efect de domino, care a lovit in bursele asiatice si cele europene. Investitorii straini s-au speriat si s-au retras de pe pietele care prezinta un risc: adica cele emergente, printre care se afla si Romania. Concomitent s-a creat o criza de lichiditate. Pentru economiile emergente efectul a fost similar: capitalurile straine s-au retras de pe bursa, iar dealerii din strainatate au vandut leii pe care ii detineau in portofoliu. Dar si celelalte tari din regiune au fost supuse unor presiuni similare. Totusi zlotul polonez sau forintul maghiar nu au reactionat atat de violent ca leul. Aici intervin problemele interne.
In primul rand, investitorii straini vad riscurile asociate cu economia romaneasca ca fiind mai mari decat pentru celelalte tari din regiune. Inflatia de 6,57%, deficitul de cont curent de peste 15 miliarde de euro pentru primele 11 luni ale anului, investitii straine directe de doar 6,5 miliarde de euro, un deficit bugetar de cel putin 2,7% din PIB si un 2008 electoral. Deci se feresc sa parieze pe leu. In prima jumatate a anului trecut situatia era exact invers. Perceptia investitorilor straini despre economia romaneasca era foarte buna. Acestia au apreciat leul pana la 3,1, chiar daca fundamentele economice nu justificau un leu atat de puternic. Tot la nivel local ar mai fi un efect pentru care leul s-a depreciat atat de mult. Planificarea cheltuielilor. Leul nu s-ar fi depreciat atat de mult daca nu exista obiceiul "pacatos" de a cheltui masiv, la nivel public si privat, in ultimele luni din an, atrage atentia guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. In decembrie 2007 numerarul in circulatie era cu 50% mai mare decat in decembrie 2006. "Leul nu poate fi atat de nesimtit incat sa reziste unei asemenea avalanse de cheltuieli, atat publice, cat si private", explica guvernatorul.
Fluctuatiile in evolutia cursului nu fac bine nimanui. Deci ce masuri s-au luat? Aparent niciuna. Totusi banca centrala si-a luat foarte in serios rolul de control ferm al lichiditatii. De la inceputul anului si pana acum, BNR a retras din piata prin operatiuni de sterilizare peste 30 de miliarde de lei. Adica o "foame" de lei, dupa cum explica guvernatorul la sfarsitul anului trecut. Operatiunile au avut loc zilnic, iar incepand de marti Banca Nationala si-a intensificat eforturile si a inceput sa sterilizeze de doua ori pe zi. Concomitent, oficialii BNR au iesit din barlog si au inceput sa ofere din abundenta declaratii presei. Atat in tara, cat si in strainatate. O atitudine similara a fost luata si la sfarsitul lui noiembrie 2007, cand leul ajunsese aproape de pragul de 3,7. Chiar daca potrivit cursurilor oficiale moneda nationala s-a depreciat, intrebarea care ar trebui pusa este la ce valoare ar fi ajuns leul daca banca centrala nu ar fi scos excesul de lichiditate. Unii dealeri estimeaza ca la 4 lei pentru un euro.
Totusi, de ce nu recurge Banca Nationala la o interventie directa? Cu siguranta ar avea rezervele valutare necesare. Pentru ca Romania a ajuns tinta unui atac speculativ. Dealerii din strainatate incearca prin eforturi concertate sa forteze mana bancii centrale. Ei isi doresc ori un leu foarte depreciat, ori dobanzi mult mai mari. Dar BNR stie! Şi ii lasa pe speculatori sa se friga. "Exemplul crizei din Asia de Est din 1997-1998 arata ca daca investitorii decid concertat sa joace contra unei valute, atunci nu este scapare, indiferent de fundamentele economice", precizeaza Ella Kallai, economistul-sef de la Alpha Bank. Atacul speculativ este confirmat si de oficialii BERD, care sustineau intr-o conferinta la Londra ca speculatorii si-au indreptat atentia in ultima perioada dinspre tarile baltice spre Europa Centrala si de Est. "In aceste conditii, BNR nu ar trebui sa intervina pe piata valutara precum sugereaza anumiti investitori ca ar trebui sa faca. Ar fi o cauza pierduta de la bun inceput si rezerve valutare irosite", explica Kallai. In plus, s-a putut observa clar ca piata nu apreciaza surprizele. Nici declaratia presedintelui Bush si nici decizia FED-ului de a taia dobanda de baza nu au ajutat bursele. Din contra, au speriat investitorii si mai mult. Deci o mutare din partea BNR-ului in acest moment ar putea sa aiba un efect negativ similar.
Daca BNR lasa speculatorii sa se arda, pe termen scurt, leul se va deprecia. Insa, daca pana pe 4 februarie, data urmatorului consiliu de politica monetara, volumul banilor speculativi va fi semnificativ redus, atunci o majorare de dobanda se va face cu adevarat simtita in evolutia monedei nationale. Intr-un interviu acordat recent, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara ca ar fi fost de preferat ca aprecierea nominala a leului sa nu fi depasit 3,3 lei pentru un euro. Acum moneda nationala este la 3,78 lei pentru un euro. Cel mai probabil urmeaza o majorare de dobanda de politica monetara. Deci nu ar fi exclus ca in februarie leul sa isi recapete din forta si sa se indrepte incet spre 3,6 lei pentru un euro. Insa numai daca situatia internationala nu se va inrautati. George Soros isi incheia un editorial publicat saptamana aceasta in Financial Times despre criza economica la nivel global astfel: "Pericolul este ca tensiunile politice care vor rezulta, incluzand politica protectionista a Statelor Unite, ar putea crea dezechilibre la nivelul economiei globale, cea ce ar putea duce lumea in recesiune, sau chiar mai rau..."

---

Despre autor: