Agentiile de presa au difuzat aproape in acelasi timp doua stiri: Romania nu a fost invitata sa participe la Forumul mondial de la Davos, dar a primit-o pe cea de a fi prezenta la Carnavalul de la Venetia. Nu e rau sa platim din greu pentru a trimite o reprezentanta aleasa pe spranceana pentru a ne reprezenta la Venetia, macar asa, de fason, sa fim si noi in randul protipendadei culturale a continentului.
Dar de ce s-a decis abandonarea traditiei noastre de participare la Davos? Este o reflectare exacta a statutului international pe care Romania l-a capatat, din nefericire, ca urmare a nestiintei politicienilor nostri de a sesiza in mod corect unde se afla centrele de putere reale ale lumii si, eventual, cum le pot exploata.
Sau poate ca nu. In prima parte a anilor '90, aveam constiinta ca, intr-o lume europeana a valorilor emergente, Romania avea ceva de spus. Si a spus cateva lucruri foarte interesante la Davos, acolo unde s-au negociat foarte multe dintre jocurile ce aveau sa devina realitate palpabila in anii urmatori. Mai mult, Romania se implicase foarte serios si in celalalt forum, cel de la Crans Montana, dedicat special problematicii noilor democratii, europene si nu numai. Am participat la cateva editii ale ambelor conferinte si am vazut cum, dincolo de sedintele oficiale, delegatiile se intalneau in permanenta in grupuri de negocieri in care dimensiunea politica era insotita de cea economica in cel mai complex sens al cuvantului, sefii de state si guverne fiind insoti de industriasii lideri ai pietelor nationale.
Acum ce sa le spunem? Eventual doar ceea ce stiu si ei mai de dinainte: Presedintele nu se poate caza la acelasi hotel cu Primul Ministru, vin cu avioane separate, cer hotel separat, au trasee diferite de sosire si plecare, fiecare cu echipa lui, inclusiv de ziaristi... Adica pe modelul participarilor de pana acum de la Bruxelles, cu ocazia Summiturilor bianuale. Context in care, din start, se anuleaza valoarea participarii, mai ales la un Forum ca cel de la Davos, unde partenerii vor sa vada daca o tara ofera sau nu o piata umana, financiara si de afaceri complet predictibila. In functie de acest criteriu de baza se poate discuta despre investitii, cooperari pe pietele financiare pentru captarea de fonduri: Doar predictibilitatea poate garanta si nivelul de beneficii recuperate. Ai nostri ce sa le spuna? Presedintele le-ar putea spune ce ar vrea sa faca dar nu poate fiindca este sabotat de Guvernul asociat cu mafiile de infractori oligarhi si cu Parlamentul Rusinii. Eventual, ca sa anime atmosfera, le-ar putea da niste transcrieri de convorbiri telefonice ale unor persoane interesante si sa le dea lista cu cine va fi trimis la DNA sau la Parchet in saptamanile urmatoare. Primul Ministru le va spune si el ca vrea, dar ca e sabotat de Presedinte si ca, in general, nu e lasat sa lucreze si sa performeze, chiar daca are ministri straluciti precum domnul Cioroianu. Moment in care, dupa ce tanarul nostru ministru de externe le va spune "OK, boys!", baietii s-ar intreba de ce si-au pierdut timpul si, preventiv, tocmai fiindca stiu toate astea, n-au invitat Romania...
Sigur ca e interesant ca vom fi la Carnavalul de la Venetia, in incercarea consolidata anuntata de Guvern pentru recuperarea imaginii atat de sifonate a Romaniei. E bine sa incercam si asta, in aceeasi linie cu volumul celebru "Eterna si fascinanta" si cu spectacolele si cartile putin vandute editate de ICR. Poate se conving macar italienii ca Excelenta Sa domnul Costica Argint, prietenul lui Cioroianu, mai are si altfel de conationali. Tot e ceva. Numai ca semnalul ignorarii Romaniei de cei de la Davos spune altceva. Dar daca, pe fond, nici macar nu ne intereseaza baietii de la Davos si le dam cu tifla?