Ministrul Economiei si Finantelor a avizat o asociere comerciala a Postei Romane dupa ce subordonatii sai de la ANAF obtinusera de la Curtea Suprema o sentinta care spune ca asocierea e ilegala.

Vosganian, unul dintre cei patru ministricare au semnat hotarirea ce acopereaafacerea Posta Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor, ar putea fi urmatoarea tinta a procurorilor in dosarul in care mai sint cercetati fostul ministru al Comunicatiilor Nagy Zsolt si fostul ministru al Justitiei Tudor Chiuariu, sustin surse judiciare. Ei au intrat in vizorul procurorilor Anticoruptie pentru ca ar fi avizat, in aprilie 2007, o hotarire de guvern care acoperea o asociere ilegala, parafata in 2005, intre Posta Romana si Comnord, un dezvoltator imobiliar privat. In ce-l priveste pe Vosganian, el trebuia, teoretic, sa stie despre ce este vorba: Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), subordonata Ministerului Finantelor, a obtinut, dupa doi ani de procese cu Posta, o sentinta a Curtii Supreme care consfintea faptul ca Posta a intrat ilegal in asociere cu firma privata, intrucit imobilul cu care a contribuit era proprietate publica, si nu privata a statului. Cu toate acestea, Vosganian a contrasemnat hotarirea de guvern, care incerca sa acorde o aparenta de legalitate acestei asocieri. Controlul ANAF, finalizat in iulie 2005, concluziona ca Ministerul Comunicatiilor, printr-un ordin emis in 2002, a intabulat ilegal imobilul din Calea Victoriei nr. 133-135 in proprietatea Postei. In plus, ANAF a conchis ca asocierea Postei cu Comnord era ilegala si a dispus anularea acesteia. Posta a contestat concluziile ANAF si prima instanta, Curtea de Apel Bucuresti, i-a dat cistig de cauza, pe motiv ca nu ar fi fost de competenta ANAF sa constate ilegalitatea respectivei intabulari. ANAF a facut recurs, iar pe 1 februarie 2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca ANAF avea dreptate: imobilul din Calea Victoriei este proprietatea publica a statului roman, iar asocierea Postei cu Comnord este ilegala. Judecatorii Inaltei Curti s-au bazat cind au luat aceasta decizie pe o hotarire de guvern din 1996, prin care terenul si cladirea din Calea Victoriei, definite explicit ca proprietate publica, erau transferate din administrarea Consiliului General in cea a Postei Romane.

Doua luni dupa decizia Curtii Supreme, la initiativa lui Nagy Zsolt, Guvernul a adoptat o hotarire prin care din textul actului normativ din 1996 a fost eliminat cuvintul „public". El s-a prevalat de o fraza dintr-o alta hotarire de guvern, din 1998, cind Regia Autonoma Posta Romana a devenit Compania Nationala Posta Romana. Fraza respectiva, simpla eroare contabila, mentiona ca Posta „nu are in administrare bunuri proprietate publica a statului roman". Fraza a fost insa contrazisa in 2001, cind guvernul Nastase a emis o alta hotarire, in care din nou era mentionat explicit termenul de „proprietate publica", cu referire la imobilul din Calea Victoriei.

Hotarirea din 2007, care a atras atentia procurorilor, a fost avizata de fostul ministru al Justitiei Tudor Chiuariu, desi acesta a fost avertizat de fosta sefa a Directiei Juridice din minister Corina Vrabie ca actul normativ este ilegal. Vosganian si-a dat, la rindul sau, girul, desi ANAF, subordonata Ministerului Justitiei, a avertizat ca imobilul nu poate fi instrainat, avertisment confirmat prin sentinta definitiva si irevocabila, data pe1 februarie 2007 de judecatorii Inaltei Curti.

Posta Romana a participat la capitalul social al companiei nou formate, Imopost Developments SA, cu imobilul din Calea Victoriei nr. 133-135, in schimbul caruia primea 33% din participatii. Afacerea a intrat in atentia DNA in 2006, pentru ca procurorii suspecteaza ca Dan Mihai Toader a subevaluat imobilul si astfel cota de participare a firmei private a crescut. DNA a extins anul trecut cercetarile si asupra a doi fosti ministri, Tudor Chiuariu, de la Justitie, si Nagy Zsolt, de la Comunicatii, pentru ca ar fi promovat, in aprilie 2007, o hotarire de guvern prin care imobilul din Calea Victoriei este definit drept „proprietate a statului", fara a fi specificat daca este privata sau publica. Hotarirea era menita, conform procurorilor, sa legalizeze asocierea, pentru ca proprietatea publica nu poate fi instrainata sub nici un motiv. Pentru a face obiectul unei asocieri, conform Legii proprietatii, Guvernul trebuie ca in prealabil sa emita o hotarire distincta, prin care imobilul respectiv sa fie scos explicit de sub regimul „proprietatii publice" si trecut in „proprietatea privata a statului", ceea ce, in acest caz, nu s-a intimplat.

Contactat de Cotidianul, Sebastian Bodu, fost sef al ANAF in perioada in care Agentia a facut controlul la Posta Romana, ne-a declarat ca orice sentinta judecatoreasca care priveste Ministerul Finantelor este arhivata la Serviciul Juridic. „Ministrul nu poate semna nici o hotarire de guvern daca in prealabil aceasta nu a primit avizul directorului Serviciului Juridic", a explicat Bodu.

Cronologia afacerii „Posta Romana" Preluarea terenului din Calea Victoriei a parcurs un incilcit traseu legislativ care s-a intins pe mai bine de zece ani.

10 iulie 1996: guvernul emite HG nr. 550, prin care imobilul din Calea Victoriei 133-135, proprietate publica a statului, este trecut din administrarea Primariei Bucuresti in administrarea Regiei Autonome Posta Romana.

3 iulie 1998: Regia Autonoma Posta Romana se transforma, prin Hotarirea de guvern nr. 371, in Compania Nationala Posta Romana. Intr-un alineat se precizeaza ca „nu detine in administrare bunuri proprietate publica a statului", ceea ce era o eroare. Imobilul in discutie inca era proprietate publica a statului.

18 octombrie 2001: guvernul Nastase emite HG nr. 1034, care modifica HG nr. 550 din 1996 in sensul ca inlocuieste sintagma „Regie Autonoma" cu cea de „Companie Nationala". Si aici imobilul este definit drept proprietate publica a statului.

1 martie 2002: Posta obtine atestarea dreptului de proprietate asupra imobilului, in baza erorii continute in HG nr. 371 din 1998.

23 iunie 2005: Posta aduce imobilul in asocierea cu firma Comnord si formeaza Imopost SA.

14 iulie 2005: ANAF constata, prin proces-verbal, ca asocierea este ilegala, intrucit imobilul inca era proprietate publica, si contesta valabilitatea certificatului de proprietate. Posta deschide proces, acuzind ca ANAF nu avea competenta sa intervina.

5 iulie 2006: Curtea de Apel Bucuresti da cistig de cauza Postei. ANAF face recurs.

septembrie 2006: DNA incepe investigarea asocierii Imopost SA.

1 februarie 2007: Curtea Suprema admite recursul ANAF, decide ca Agentia era competenta sa efectueze controlul, constata ca imobilul nu a fost trecut explicit din proprietate publica in proprietatea privata a statului, sesizeaza ca eliberarea certificatului de proprietate in favoarea Postei este discutabila si trimite cauza spre rejudecare.

25 aprilie 2007: Guvernul emite HG nr. 377, prin care se modifica HG nr. 550 din 1996 in sensul ca elimina termenul „publica" din expresia „proprietate publica a statului", dar fara a-l fi inlocuit cu altceva. Hotarirea e semnata de premierul Tariceanu, contrasemnata de Zsolt Nagy si Varujan Vosganian si avizata de Tudor Chiuariu.

septembrie 2007: DNA extinde cercetarile in acest dosar si asupra lui Nagy si Chiuariu.

Hotarirea semnata de Varujan Vosganian, pe www.cotidianul.ro/select