Federatia nationala a sindicatelor din agricultura ameninta. Pichetarea Ministerului Agriculturii, pichetarea sediului Comisiei Europene la Bucuresti, miting si mars, blocarea punctelor vamale si supermarket-urilor, pichetarea Comisiei Parlamentului&
Federatia nationala a sindicatelor din agricultura ameninta. Pichetarea Ministerului Agriculturii, pichetarea sediului Comisiei Europene la Bucuresti, miting si mars, blocarea punctelor vamale si supermarket-urilor, pichetarea Comisiei Parlamentului European formeaza arsenalul de lupta al sindicatelor din agricultura sub stindardul "Salvati Agricultura Romaniei!". Cum intelege Agrostar aceasta salvare? Potrivit celor prezentate ieri, Guvernul este somat sa ia o serie de masuri punctuale precum: reducerea cu 50 la suta a pretului motorinei, definitivarea strategiei de combatere a secetei, acordarea de sprijin financiar defalcat pe sectoare agricole, sprijinirea tinerilor fermieri etc. Sincer, cam subtire acest plan de masuri. Nu cred ca doar stimulentele financiare pot readuce la viata sistemul agricol. Banii sunt importanti, desigur, dar ei, in absenta unui program real de restructurare, nu pot face mare lucru. Mai degraba vor strica. Daca domnul Ştefan Nicolae, presedintele Agrostar, considera ca la ora actuala "agricultura este groapa de gunoi a economiei", atunci fara o reforma in domeniu agricultura va deveni si o "gaura neagra" a economiei, banii alocati fiind tocati fara a avea productivitate. Nimeni, fie el simplu investitor, guvern sau Comisie Europeana, nu investeste in ceva care nu functioneaza. Or, in actualele conditii, indiferent ca este seceta sau nu, agricultura nu functioneaza, generand pierderi. Se explica de ce o agricultura ca aceea a Romaniei, evaluata de catre Banca Mondiala cu un potential de a acoperi o cerere a 80 de milioane de consumatori, a generat un consum de produse provenite in proportie de 80 la suta din import. Romania trebuie sa renunte la asa-zisa agricultura de tarla. Conform estimarilor Ministerului Agriculturii, aproximativ trei milioane de proprietati agricole au suprafete mai mici de un hectar. Doar 1,5 milioane de agricultori au in proprietate sau arenda peste un hectar de teren si, prin urmare, numai acestia pot primi firimiturile din subventia europeana de 50 de euro la hectar. "Majoritatea agricultorilor romani nu pot primi finantare conform Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene, fie pentru ca terenurile aflate in proprietatea fermierilor sunt prea mici, fie pentru ca acestia nu beneficiaza de informatiile si mijloacele necesare accesarii fondurilor", sublinia recent Robert Arsene, directorul general al Agricover. Mai mult, sa ne reamintim de rezultatele Eurobarometrului Rural. Conform acestuia, profitabilitatea redusa din agricultura este explicata de gradul inalt de faramitare a suprafetelor agricole. Potrivit studiului, in medie, un intervievat are in proprietate sau in folosinta 1,8 hectare de teren arabil care nu este concentrat intr-o singura parcela. El este impartit, de regula, in 3 parcele cu dimensiuni de 0,73 hectare. "Aceasta faramitare a terenului are drept consecinta cresterea consumului de combustibili pentru utilajele agricole folosite, deci o crestere a resurselor investite, in conditiile scaderii preturilor de comercializare a produselor agricole" - este concluzia cercetarii. Doar 21 la suta dintre cei intervievati considera ca s-ar putea obtine profit din agricultura, in timp ce 59 la suta din acestia spun ca nu exista nicio sansa. Nu mai vorbim despre mecanizarea agriculturii. Daca in Uniunea Europeana exista un tractor la 12,7 hectare, in Romania, un harb invechit trebuie sa acopere 55,6 hectare. De aici si productiile inregistrate. Randamentele medii la hectar sunt la jumatate fata de restul tarilor europene. In aceste conditii, cu un sistem empiric de exploatare, acordarea acelor subventii solicitate imperativ de Agrostar, precum si reducerea la jumatate a pretului motorinei, vor reprezenta iesirea din criza a agriculturii. Sincer, nu cred, iar banii - daca vor fi acordati - va trebui receptati ca fiind ajutor social acordat celor din mediul rural. Rezultate nu vor fi pana cand nu o sa avem o reforma de substanta care sa conduca la aparitia unui sistem bazat de productivitate. Şi atunci, cu siguranta, vor veni si banii, vor intra in ecuatie si bancile care percep agricultura ca o afacere cu potential, dar care e in adormire, si vor veni cu adevarat banii europeni. In acest caz, Ministerul Agriculturii trebuie sa arate ca exista si ca are solutii. Reteta este simpla, dar metodologia de aplicare necesita vointa, in special politica. Mai ales ca avem modele. Comisarul european pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Mariann Fischer Boel, de fiecare data a tras de maneca oficialii de la Bucuresti. "Am mai mentionat nevoia de restructurare a sectorului fermelor din Romania. Recentele reforme ale Politicii Agricole Comune au ca scop cresterea competitivitatii producatorilor nostri. Acesta este cazul in special in Romania, unde suprafata medie a unei ferme ramane foarte redusa", spunea Boel. Comisarul european mai mentiona ca problemele din agricultura romaneasca sunt constituite de nevoia de restructurare in domeniul fermelor, deficientele din sectorul veterinar si importanta controlului privind cheltuirea corecta a fondurilor UE. Numai astfel putem spera ca in Romania vom avea si fermieri, nu numai 4,5 milioane de "zilieri" care lucreaza pamantul doar pentru consumul propriu, fiind nevoie sa importam 80 la suta din necesarul de consum. Faptul ca avem 4,5 milioane de agricultori nu reprezinta un avantaj, ci denota, mai degraba, sistemul arhaic de productie din agricultura. Iata, in toata Uniunea Europeana lucreaza in sectorul agricol doar 7,8 milioane de fermieri care asigura o productie pentru 350 milioane de consumatori si mai ramane si pentru export. Pana cand nu o sa intelegem acest mecanism, degeaba vor fi blocate vamile sau supermarketurile.
Despre autor:
