Parlamentarii pot da legi, dar nu-s obligati s-o faca si atunci cand nu e cazul.   Fix in urma cu o saptamana - la 17 ianuarie - s-a strigat “Stop joc!” pentru salariatii sub 35 de ani constransi sa-si aleaga un fond de

Parlamentarii pot da legi, dar nu-s obligati s-o faca si
atunci cand nu e cazul.

Fix in urma cu o saptamana - la 17 ianuarie - s-a strigat “Stop
joc!” pentru salariatii sub 35 de ani constransi sa-si aleaga un fond de pensii
private (pilonul II). Dar, cu putin timp inainte de ultima strigare, 10
parlamentari au solicitat in paralel cu sindicatele modificarea legii
fondurilor obligatorii de pensii administrate privat pentru ca participarea sa
devina optionala si administratorii sa garanteze un randament peste rata inflatiei.
In principiu, orice bine cu forta face mai mult rau si bineinteles ca o
economisire are sens daca e remunerata cu dobanda real pozitiva. Totusi, nici
un parlamentar sau sindicalist n-a cerut sa se majoreze limita la care
fondurile de pensii isi pot plasa contributiile in actiuni pentru a se reduce
astfel cele in titluri de stat si randamentele sa creasca semnificativ peste
rata inflatiei. In locul unei liberalizari a portofoliului, care sa actioneze
asupra cauzei pentru care randamentele risca sa fie mici, politicienii au
propus o reglementare care sa “corecteze” efectele alteia.

Poate nu toata lumea stie cum se plaseaza activele
fondurilor de pensii afe­rente pilonului II. Sumele investite in actiuni sau
obligatiuni tran­zac­tio­nate pe bursa romaneasca sau pe pietele de ca­pital
din UE nu pot de­pasi 50% din total. In schimb, maximul admis pentru banii
investiti in titluri de stat romanesti sau comunitare e deosebit de generos:
70%. Obligatiunile emise de primariile din Romania sau UE pot ocupa pana la 30%
din portofoliu, plasamentele in depozite la banci romanesti - ma-ximum 20%,
titlurile de stat extracomunitare au o limita maxima de 10%, obligatiunile
emise de organismele financiare internationale - de 5%, la fel ca limita impusa
la titlurile de participare la fondurile mutuale romanesti si straine. Schema
de investire este una dintre cele mai conservatoare din regiune. Teore­tic, in
Polonia, Ungaria, Slovacia, dar mai ales in tarile baltice, un fond de pensii isi
poate plasa cea mai mare parte a banilor stransi in instrumente emise de
sectorul privat (altele decat depozitele bancare).

Iar atunci cand grosul contributiilor la pensiile private va
finanta cheltuieli publice se poate spune ca sistemul de stimulente si sanctiuni
al pietei functioneaza nenatural. In loc sa fie premiate companiile dinamice,
care datorita bunului management genereaza o profitabilitate inalta, sunt
stimulate statele europene cu deficit - un simptom al ineficientei finantat cu
titluri de stat. In contextul actual, statul roman - ca si celelalte tari din
lista agreata - se finanteaza cu bani ieftini economisiti fortat. Detinatorii
lor, constransi sa-i plaseze in titluri, vor accepta randamente sub dobanda pietei
si vor obliga si bancile sa faca un pas inapoi. Acesti bani ieftini - sub
temperatura pietei - stimuleaza statul sa mareasca nivelul deficitului, iar
legiuitorul care a incercat sa evite un nou crah FNI-SAFI, dirijand sumele catre
titlurile “sigure” ale statului, nu va face decat sa ta­xeze pe toata lumea cu
inflatia. Fireste ca derularea unui astfel de scena­riu ii va determina pe
politicienii care au propus modificarea legii sa exclame: “Ati vazut?!”. Fara sa
inteleaga insa ca problema nu se rezolva prin introducerea de noi reglementari,
ci din contra, prin eliminarea celor deja existente.

Intr-o oarecare masura, bugetul statului si bursa se ocupa
cam de aceleasi lucruri. Cand oamenii sunt in imposibilitatea de a face ceva de
unii singuri, pun mana de la mana si construiesc autostrazi, cai ferate,
fabrici. Dar ce mare diferenta e intre banii luati de la contribuabili sau de
la cotizantii care economi­sesc fortat si banii pentru care managerii trebuie sa
raspunda in fata actionarilor! Pe cand administratorii le inapoiaza actionarilor
banii pe care nu-i pot investi, sta­tul ii cheltuieste pe toti in ultimele doua
luni ale anului, ba mai ia si imprumut, ca sa aiba motiv la scadenta creditelor
sa mareasca impozitele sau sa apeleze la inflatie - o forma de impozitare ce
n-are nevoie de legiferare. Si daca in comparatie cu ceilalti membri UE din
regiune avem cel mai restrictiv sistem de pensii private si una dintre cele mai
subtiri burse, aceasta este inca o dovada ca la noi, in Romania, Guvernul da la
o parte piata si isi aroga dreptul de a inlocui alocarea natural eficienta a
resurselor cu redistribuirea nivelului de trai. De asta inflatia e mare si
costul capitalului - piperat.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.