Mancarea buna aduce uneori fericirea
Puiul Celestine este o reteta lyoneza, care are la baza carnea de pui, sotata in unt, cu sampinioane si rosii, flambata in coniac si vin alb si asezonata cu usturoi si patrunjel. Povestea acestei retete e

Mancarea buna aduce uneori fericirea
Puiul Celestine este o reteta lyoneza, care are la baza carnea de pui, sotata in unt, cu sampinioane si rosii, flambata in coniac si vin alb si asezonata cu usturoi si patrunjel. Povestea acestei retete este insa si mai apetisanta.

Bucatarul indragostit. Asa s-ar putea numi o piesa de teatru care ar avea in centrul ei povestea de iubire a bucatarului-sef de la restaurantul "Cafe du Cercle" din Lyon, la inceputul deceniului sapte al veacului al XIX-lea. Jacques Rousselot, pe care jurnalistul si scriitorul francez Lucien Tendret il numea "un sosier de geniu", a creat un preparat culinar care astazi se afla in cartea de aur a gastronomiei franceze. A "inventat" un fel de mancare de dragul unei femei.

POVESTEA. Despre reteta "Puiului Celestine", Lucien Tendret povesteste, in "La Table au pays de Brillat-Savarin" (1882), ca ar fi fost inventata in anul 1860, la Lyon, in restaurantul numit "Cafe du Cercle", de pe Strada Bourbon, cunoscut pentru bucataria sa rafinata. Acolo, la ora 7:00 seara, se aduna un mic "cenaclu" de gastronomi ilustri ai cetatii, "plini de verva si veselie si care aveau limba si palatul atat de fine incat discursurile pe care le scoteau din gura erau intrecute doar de savoarea bucatelor care le intrau in gura". In acest loc atat de iubit de gurmanzi si gurmeti, bucatarul-sef, Rousselot, a creat intr-o seara "Puiul Celestine" pentru ca era indragostit de patroana sa, care purta chiar acest nume. Fireste, legenda spune ca, in momentul in care frumoasa Celestine Blanchard a gustat din acest fel de mancare, a cazut numaidecat in bratele celui care l-a preparat. (Povestitorii de mai tarziu ai intamplarii nu s-au abtinut de la o remarca: "Trebuie sa ne gandim cu piosenie la defunctul sot al Celestinei: fara disparitia lui, nu am fi avut astazi aceasta delicioasa reteta").

HAPPY-END. Femeia, o tanara si blonda vaduva lyoneza, supranumita "Mere Celestine" (asemeni altor harnice hangite ale locului, precum Mere Filloux sau Mere Brazier), s-a casatorit imediat cu amorezul care i-a dovedit cu atata ingeniozitate si rafinament dragostea lui. Istoria nu consemneaza destinul ulterior al celor doi, insa este cert ca ei au reusit sa invinga timpul prin gloria retetei care a intrat in cartea de aur a gastronomiei franceze si mondiale.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.