Parlamentul European va vota azi un raport, realizat de europarlamentarul roman Roberta Anastase (PPE-DE), in care solicita cooperare regionala sporita in zona Marii Negre si care reprezinta un raspuns la Comunicarea Comisiei Europene privind Sinergia Marii Negre. Potrivit raportului, intocmit de europarlamentarul roman la solicitarea Comisiei pentru Afaceri Externe (AFET) a Parlamentului European, AFET nu este multumita de progresele realizate de la ultima Comunicare publicata in 1997 si cere propuneri concrete de sprijinire a cooperarii regionale si a unui parteneriat autentic in zona Marii Negre. Comisia subliniaza importanta implicarii Rusiei si Turciei in orice eforturi de cooperare regionala, si sprijina crearea unui spatiu de oportunitati economice si prosperitate in regiunea Marii Negre, in favoarea cetatenilor si a partenerilor comerciali. In randurile ce urmeaza va prezentam un interviu cu initiatoarea raportului.
Care este semnificatia si rolul raportului care va fi votat in Parlamentul European privind Marea Neagra?
Raportul readuce in atentia Europei regiunea Marii Negre, angajament pe care Romania si l-a asumat in momentul aderarii. In ultimii 10 ani nu a mai existat nici o propunere concreta de politici regionale la Marea Neagra. Acest raport, alaturi de comunicarea Comisiei Europene, vine sa umple acest gol, pentru ca propune actiuni concrete intr-o gama larga de domenii (energie, transporturi, mediu, educatie, migratie, instrumente financiare, securitate) intre UE si statele de la Marea Neagra. Prin acest raport, Comisia Europeana primeste un mandat din partea Parlamentului sa actioneze pe cinci domenii prioritare in regiune: securitate, stabilitate si democratie, cooperare economica, cooperare in materie de energie, mediu si transporturi si nu in ultimul rand in domeniul educatiei.
Pentru Romania, raportul are atat o importanta simbolica, pentru ca reuseste sa impuna pe agenda UE dimensiunea estica a politicii de vecinatate a Uniunii, cat si una pragmatica, datorata recunoasterii importantei realizarii unor proiecte vitale pentru Romania (conductele Nabucco si Constanta-Trieste, autostrada Marii Negre, modernizarea porturilor Constanta si Mangalia, ingrijorarea privind riscurile pentru mediul inconjurator aduse de constructia canalului Bastroe).
Ce sanse sunt ca Marea Neagra sa intre - dincolo de documente - pe agenda Uniunii Europene?
Cooperarea in regiune este deja pe agenda Uniunii Europene, dovada ca raportul trateaza pe picior de egalitate dimensiunea euromediteraneana, cea nordica cu aceea a Marii Negre. Comisia pentru Afaceri Externe sustine astfel dublarea fondurilor disponibile in cadrul Instrumentului European de vecinatate si parteneriat, destinate finantarii proiectelor transfrontaliere din regiune.
As aminti, de asemenea, programul operational de cooperare in bazinul Marii Negre din cadrul Politicii de vecinatate a UE. Acest program ne demonstreaza ca Uniunea Europeana a inteles importanta strategica pe care Marea Neagra a dobandit-o dupa aderarea Romaniei si Bulgariei. Nu vorbim doar de o piata in plina expansiune ci si de o zona de maxima importanta atat din punct de vedere al securitatii energetice si a transportului, dar si al nevoii de stabilitate in regiune.
A existat opozitie in Parlamentul European privind raportul asupra Marii Negre?
As spune ca prima batalie a fost ca acest raport sa existe in Parlamentul European. Evident, cand e vorba despre un raport atat de important e normal sa existe discutii si dezbateri. In ciuda acestora, as sublinia faptul ca raportul a fost votat in unanimitate in Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European. Grupurile parlamentare sunt foarte interesate de problematica extinderii si a politicii de vecinatate. De asemenea, cred ca votul asupra raportului de azi din plenul Parlamentului va fi un succes pentru viitorul politicii de vecinatate a Uniunii Europene.