Scamatorii

O serie de hotarari judecatoresti date in dispretul ordinii de drept au creat o situatie incredibila, care poate constitui un precedent periculos pentru securitatea circuitului civil si, in ultima instanta, pentru dreptul la proprietate. Proprietarul unui teren construibil din inima Capitalei a aflat ca, la circa sase ani dupa ce cumparase suprafata respectiva de la o persoana cu acte in regula, a intervenit un proces, in urma caruia un magistrat de la Judecatoria Sectorului 2 a atribuit proprietatea in cauza, prin uzucapiune, unei anume Ghenof Maria. Femeia, o vaduva octogenara cu un ascutit simt al afacerii, a vandut imediat terenul catre un anume Dinca Niculae, despre care vecinii susotesc ca ar fi fost "mare sef" undeva la Directia Vamilor. Modul in care a decurs acest proces este halucinant, atat in logica bunului simt, cat si in logica juridica.
Cum se fura un teren cu legea in mana
Istoria acestui caz aberant incepe in iulie 1997, cand Ghenof Maria a chemat in instanta un presupus parat, Marin Casandra, solicitand sa se constate ca a dobandit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra unui teren de 203 metri patrati in Bucuresti, pe strada Corabeasca nr. 24, in Sectorul 2. Uzucapiunea inseamna dobandirea dreptului de proprietate prin posesie continua, utila si sub nume de proprietar, iar sentinta se pronunta in favoarea posesorului neproprietar, in contradictoriu cu proprietarul neposesor. Or, in dosarul instrumentat, la acea vreme, de magistratul Mares Antoanela, de la Judecatoria Sectorului 2, actualmente presedinte al Sectiei a II-a Penala la Tribunalul Bucuresti, proprietarul neposesor - in speta Marin Casandra - pare a fi un personaj fictiv, deoarece nu a fost de gasit la acea vreme, iar in dosar nu apar datele sale de identitate civila. Mai mult, ulterior s-a dovedit ca aceasta persoana nu face parte din sirul de proprietari ai imobilului in speta si nu are nici o legatura cu parcela de teren respectiva. Pe de alta parte, Ghenof Maria "stie" de la parintii sai ca terenul fusese cumparat cu chitanta sub semnatura privata de la Casandra, insa nu gaseste aceasta chitanta, si nu-l gaseste nici pe Casandra. Cu toate acestea, judecatoarea Mares Antoanela a atribuit terenul Mariei Ghenof doar pe baza declaratiei a doi martori, fara sa schiteze macar intentia de a face vreo investigatie cu privire la identitatea sau la calitatea procesuala a lui Marin Casandra, si dand astfel drumul unui sir de aberatii. Martorii in cauza nu au trebuit decat sa sustina declaratia femeii ca ar fi cultivat zarzavat pe pamantul revendicat, vreme de 30 de ani. La doar trei luni dupa solicitare, in octombrie, Ghenof Maria era deja "proprietarul" terenului cu patalama de la Judecatorie, iar in urmatoarele trei luni l-a vandut catre Dinca Niculae (vezi facsimil). Printr-o astfel de "scamatorie" juridica, orice persoana s-ar putea trezi ca terenul sau imobilul pe care il are in proprietate este instrainat peste noapte, cu legea in mana, fara a avea nici o sansa sa se apere. Mai ales daca "scamatoria" este dublata de o schimbare a numerotarii pe strada in cauza, respectiv Corabeasca din Sectorul 2 - care sa adanceasca confuzia asupra terenului.
Justitia oarba, dar hotarata
La doi dupa aceste evenimente, in 1999, adevaratul proprietar al terenului din Corabeasca, Daniela Rasenescu, descopera ca parcela pe care o detine este imprejmuita de un gard si incepe investigatii in legatura cu aceasta. Rasenescu achizitionase terenul, inca din 1991, de la un proprietar autentic, dupa care, in 1998, a transferat proprietatea catre firma sa si a sotului, Danimex RD. Femeia a fost cu atat mai uimita cu cat, din 1991, a platit impozit pe parcela. Ulterior, SC Danimex a chemat in judecata pe Dinca Niculae, cerand rectificarea cartii funciare, respectiv radierea titlului de proprietate al acestuia si intabularea dreptului de proprietate al firmei. Rasenescu a facut dovada sirului de proprietari ai terenului disputat. In prima instanta, la Judecatoria Sectorului 2, magistratii compara titlurile de proprietate si ii dau dreptate printr-o hotarare judecatoreasca pronuntata in 2005, aratand ca, initial, Ghenof a dobandit proprietatea judecandu-se cu o persoana care nu se regaseste in sirul de proprietari ai imobilului in cauza. La Tribunal, insa, lucrurile se schimba. Completul format din judecatorii Steliana Mihailescu, Ionela Ion si Constanta Moisescu se folosesc de confuzia referitoare la numarul strazii la care este terenul disputat, si decid in favoarea lui Niculae. Aceasta in ciuda faptului ca la dosar nu au aparut "elemente noi" care sa justifice schimbarea solutiei, spune Daniela Rasenescu.
Sentinta judecatorului Antoanela MARES Numar inexistent
Confuzia consta in faptul ca Ghenof a revendicat, in 1997, terenul din strada Corabeasca nr. 24, in conditiile in care, la acea data, nu exista un asemenea numar stradal pe Corabeasca. Potrivit unei comunicari de la serviciul de Nomenclatura Urbana din Cadrul Primariei Municipiului Bucuresti (vezi facsimil), numarul 24 a fost atribuit parcelei in litigiu abia in anul 2000, pana atunci numarul care corespundea parcelei fiind nr. 1.
Din expertiza de la dosar rezulta, insa, ca Dinca si Rasenescu sunt proprietari pe aceeasi parcela - nr. 41 din Parcelarea Iancului din 1940. "Vecinii spun ca Niculae ar fi fost mare sef la Vama. Am avut o angajata care avea sotul la Politie si am intrebat-o daca sotul stie ceva despre aceasta persoana, insa aceasta s-a ferit sa dea detalii. Parerea mea este ca acest Niculae a pus-o pe Ghenof, o vaduva de 85 de ani, sa ceara uzucapiunea si ca a provocat si <<confuzia>> cu numerele in mod constient. Aceasta mai ales pentru ca el mai are o proprietate pe Corabeasca nr.20, fiind vecin cu terenul de la nr.24. Din cate am inteles, a facut presiuni si asupra vecinilor dintre cele doua numere ca sa vanda, insa acestia l-au refuzat. Probabil ca a avut pile in Primarie si ca stia despre aceasta schimbare. Cert este ca am cerut istoricul de rol fiscal si din acesta rezulta ca Ghenof nu a platit o singura data impozitul pe terenul din Corabeasca", sustine Daniela Rasenescu. Magistratii de la Tribunal ajung, insa, la concluzia ca "gresit prima instanta a procedat la compararea titlurilor deoarece contractul care reprezinta titlul reclamantei (n.r. - Danimex) are ca obiect terenul situat in strada Corabeasca nr. 1 si nu 24. Imprejurarea ca la o data ulterioara, in 2000, in urma renumerotarii, imobilul a primit nr. 24 nu are relevanta in cauza si nu modifica titlul reclamantei".
Procurorii i-au acoperit pe judecatori
Deposedata in instanta de proprietate, Danimex, prin reprezentantul sau, Daniela Rasenescu, a facut o plangere la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, impotriva magistratilor de la Tribunal care au solutionat dosarul, dar si impotriva judecatoarei care a incuviintat uzucapiunea, pentru abuz in serviciu, in forma agravanta - art 243 indice 1.
Plangerea penala ii mai vizeaza pe Ghenof Maria, Marin Casandra si pe martorii adusi in proces de vaduva. Parchetul a tinut, vreme de un an, dosarul, fara sa adune vreo proba, afirma avocatul angajat de Rasenescu, Marcela Marinescu, dupa care a dat, la inceputul anului 2007, solutie de neincepere a urmaririi penale pe motiv ca, chiar daca ar fi fost de natura penala - lucru care nu s-ar putea dovedi - fapta judecatoarei Mares Antoanela s-ar fi prescris, la fel si cea a celor implicati in dosarul de uzucapiune, in timp ce in cazul magistratilor de la Tribunal "nu exista indiciile savarsirii unei infractiuni". "Inital, cazul a fost preluat de o procuroare care chiar parea pusa pe treaba, in sensul ca i-a citat pe Ghenof, pe martori si chiar a cerut relatii de la Evidenta Populatiei si de la Fisc despre Marin Casandra. Dosarul a fost repartizat ulterior altui procuror, care l-a tinut un an fara sa faca nimic, dupa care a dat rezolutie de neincepere a urmaririi penale. Mai mult, procurorul nu tine seama de faptul ca plangerea s-a referit la art. 248 indice 1 si a dat rezolutia pe art. 248, alineatul 1 - care nici nu exista in Codul Penal, deoarece art. 248 are un singur alineat", ne-a declarat Marinescu. Avocatul a mai spus ca nu are cale de atac impotriva deciziei judecatoresti de uzucapiuni, deoarece nu a fost parte in proces. Astfel, tot ce a putut sa faca a fost o plangere impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale.
Recurs la Inalta Curte
Curtea de Apel a respins plangerea impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale atat impotriva judecatorilor care au dat solutiile prin care un proprietar de buna credinta a fost deposedat, cat si impotriva celor care au beneficiat in urma acestor hotarari. SC Danimex a formulat recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie - ultima instanta unde si-ar putea gasi dreptatea. Avocatul SC Danimex, Marcela Marinescu, a aratat, in plangerea formulata, ca Parchetul nu a facut minimele cercetari din care sa rezulte motivele respingerii plangerii penale. "Nu s-a manifestat de catre organul de ancheta nici o curiozitate macar in a afla daca la data la care se cerea constatarea dobandirii dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de catre Ghenof Maria exista, mai era in viata, persoana de la care se pretindea a se uzucapa terenul, respectiv Marin Casandra", se arata in recursul formulat de Danimex.
Fiscul a incasat doua impozite
Balbaielile justitiei au creat o situatie "imbucuratoare" pentru Fisc. Astfel, ani intregi, Directia Fiscala a incasat un impozit dublu pentru terenul din strada Corabeasca. "In momentul de fata suntem doua persoane care platesc impozitul pe teren, la numarul 24: eu si Dinca. Eu am cerut istoricul de rol fiscal de la doamna de la Directia Fiscala: al meu si al lui Dinca. Cert este ca Ghenof Maria, cea care a vandut terenul lui Dinca, nu a platit niciodata impozit pe acest teren. Fiscul nu verifica aceste situatii, deoarece nu ii intereseaza decat daca nu se plateste", spune Maria Rasenescu.
Firmele lui Dinca
In momentul de fata, Dinca Niculae are doua firme inregistrate inca din 1994 la Registrul Comertului: Exim Trade International SRL si Trendex SA. Desi are un capital social de 5260 RON, Exim Trade - care are ca obiect principal de activitate intermedieri in comertul cu masini, echipamente industriale, nave si avioane, a declarat, intre 2004 si 2006 atat cifra de afaceri, cat si profitul zero.
Acelasi lucru este valabil si in cazul firmei Trendex - cifra de afaceri si profit zero in anii 2004 si 2005, in conditiile in care capitalul social este de 19.200 RON. La numerele de telefon ale firmelor a raspuns un fost avocat al lui Dinca. Acesta a sustinut ca nu il mai reprezinta pe Dinca Niculae si ca nu are un numar de telefon al acestuia.

---

Despre autor: