Pesterile au reprezentat dintotdeauna obiective turistice exterm de captivante si interesante. Calcaroase sau de gheata, aceste cavitati descopera o lume noua a subteranului, strajuita de stalactite si stalagmite, intr-o nota de mister caracteristica subteranului. Cele mai importante pesteri ale Romaniei au fost descoperite cu sute de ani in urma si reprezinta atractii turistice deosebit de interesante pentru turistii din tara sau de peste hotare.Pestera Dambovicioara este situata in partea de sud a Masivului Piatra Craiului, in versantul stang al vaii Dambovicioara, la 1 km nord de satul Dambovicioara, judetul Arges. Pestera s-a format datorita actiunii apelor paraului Dambovicioara, care au taiat in calcarele de varsta jurasica ale Masivului Piatra Craiului.
Este o pestera calda, cu o temperatura de 10 - 12 C si cu o umiditate moderata. Pestera este "uscata", paraul care a generat-o avand acum o alta albie. In interior se leaga de exterior printr-un horn inalt de 10 m, care furnizeaza un slab curent de aer.
Pestera Dambovicioara este formata dintr-o galerie unica, cu o lungime totala, de 555 m. Desi aceasta lungime este incomparabil mai mica fata de alte pesteri din Romania, Pestera Dambovicioara este cea mai lunga din zona, relieful si natura rocilor nefiind propice galeriilor de mari dimensiuni. Galeria are latimi ce variaza intre 3-4 m si inaltimi de 4-5 m, cu putine ramificatii, de dimensiuni mici. Dupa 150 m de la intrare, galeria se ingusteaza foarte mult. Pestera este relativ saraca in formatiuni calcaroase insa este destul de bine cunoscuta, a fost amenajata si este frecventata de un numar destul de mare de turisti.Pestera Scarisoara este una dintre cele mai mari pesteri cu gheata din Romania. Situata in Muntii Apuseni, la o altitudine de 1.165 m deasupra nivelului marii, are 105 m adancime si 720 m lungime, cu o intrare de 50 m diametru si 48 m adancime, accesul facandu-se printr-o scara metalica inspre o sala imensa (108 m lungime, 78 m latime) - Sala cea Mare. De aici se deschid 3 intrari care duc la salile denumite Biserica (cu peste 100 stalagmite), Rezervatia Mare, Galeria Coman si Rezervatia Mica. Turistii pot vizita sala de la intrare, Sala cea Mare, Biserica, celelalte camere fiind rezervate oamenilor de stiinta (putand fi vizitate doar cu acordul Institutului Speologic din Cluj-Napoca).
Volumul de gheata este de 75.000 mc, iar renumitul ghetar din pestera masoara 26 m inaltime. Temperatura medie atinge +1 C vara si coboara pana la -7 C iarna. In zona permisa turistilor temperatura medie este de 0 C.
In pestera traiesc lilieci, precum si insecte mici (2-3 mm). In Rezervatia Mare a fost descoperit un schelet capra neagra.Pestera Muierii se afla in in comuna Baia de Fier, Judetul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Pestera a fost sculptata in calcarele mezozoice de pe marginea sudica a Masivului Parang, de catre raul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, pestera in timpuri stravechi a adapostit in timpul razboaielor, cand barbatii plecau la lupte, foarte multi copii si femei, de unde i se trage si numele. Este prima pestera electrificata din Romania.
Pestera are o lungime de aproximativ 3.600 de metri dispusa in 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervatia speologica impartita in doua sectoare: sectorul de nord (1.500m) si sectorul de sud (880m). La 40 de metri inaltime se afla etajul superior amenajat pentru turisti cu o lungime de 573 m , ajunge pana la lungimea de 1.228 de metri o retea de diverticule foarte greu acesibila.
Adevaratele atractii ale pesterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemanator unei cupole gotice format prin precipitarea milenara a calcitei. Celelalte incaperi, cu denumiri ce pastreaza sonoritati de arhitectura religioasa, sunt: Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare si imaginea Stancii Insangerate, denumita datorita scurgerilor oxidului de fier. In Cupola inalta de 17 m intalnim o colonie de lilieci.
Alte cateva atractii sunt Valul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele Impietrite, Dantela de Piatra, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului.Pestera Ursilor a fost descoperita in 1975, cu ocazia unei dinamitari executate la cariera de marmura din zona. Este una dintre principalele destinatii turistice ale Muntilor Apuseni si unul dintre cele mai vizitate obiective subterane din tara noastra. Pestera se afla in judetul Bihor, in imediata apropiere a localitatii Chiscau, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m.
Numele pesterii se datoreaza numeroaselor fosile de "ursi de caverna" (Ursus spelaeus) descoperite aici. Pestera era un loc de adapost pentru aceste animale, acum 15.000 de ani. La un moment dat intrarea in pestera a fost blocata, probabil datorita caderii unei stanci si peste 140 de ursi au ramas blocati inauntru, fara posibilitatea de a mai parasi caverna. Infometati acestia s-au atacat reciproc, pana cand toti au murit. Povestea lor o marturisesc tonele de oase gasite imprastiate in intreaga pestera.
Cu o lungime de peste 1.500 m, pestera se compune din galerii aflate pe doua nivele: prima galerie, cea superioara, in lungime de 488 de metri poate fi vizitata de turisti, iar cea de-a doua, lunga de 521 m este rezervata cercetarilor stiintifice.
Galeria superioara este singura arie disponibila vizitarii si este compusa din 3 galerii si diferite sali: Galeria "Ursilor" (sau Galeria Oaselor), Galeria "Emil Racovita", Galeria "Lumanarilor", Sala Lumanarilor, Sala Spaghetelor, Sala Oaselor.
In Galeria Ursilor a fost gasit un adevarat cimitir de resturi scheletice de ursi, lei, hiene, vulpi, lupi, capre salbatice si mistreti. In Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte apartinand culturilor cu mult inaintea erei noastre.
Printre formatiunile de stalactite si stalagmite se remarca Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul si Casuta Piticilor, Draperiile din Galeria Ursilor, Portalul, Pagodele si ultima sala, Sfatul Batranilor, iluminata cu lumanari. Temperatura in pestera este constanta de-a lungul anului (10 grade C), iar umiditatea se mentine la 97%. La intrarea in pestera se afla un pavilion, compus dintr-o sala de asteptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic si un stand cu suveniruri si obiecte artizanale specifice zonei.
Pe baza studiilor complexe intreprinse de Institutul de Speologie "Emil Racovita", s-au stabilit solutiile de amenajare si masurile specifice de protectie a pesteri. Dupa 5 ani de amenajari la standarde mondiale, la 14 iulie 1980, pestera a fost deschisa vizitatorilor. Anual pestera este vizitata de peste 200.000 de vizitatori.Pestera Vantului este cea mai mare pestera din Romania, cu o lungime totala de 52 km. Se afla in Muntii Padurea Craiului, in vecinatatea localitatii ┼×uncuius. Pestera nu este deschisa vizitarii, fiind rezervata cercetarilor stiintifice, existand un proiect de deschidere a pesterii catre public. A fost explorata pentru prima oara in 1952. Temperatura medie este de 11,8 grade C.
Se numeste Pestera Vantului datorita curentilor de aer extrem de puternici care pot fi simtiti in pestera, in special la intrare.
Mult mai putin ample, dar de o spectaculozitate aparte raman si pesterile din Podisul Dobrogei, intre care se remarca: Pestera Liliecilor (Gura Dobrogei) si Pestera Limanu.Pestera Limanu se afla la circa 5 km sud-vest de municipiul Mangalia si este in lungime de 3.200 m, fiind cunoscuta de foarte mult timp, dupa 1900 incepad sa fie vizitata. Intrarea situata la o altitudine de 25 m este orientata spre sud, fiind larga de 3,5 m si inalta de 1,4 m.
Conditiile microclimatice cu o temperatura constanta de 12 grade C, umiditatea de 80 - 90% si lipsa aproape completa a curentilor de aer, fac ca in galeriile sectorului doi al pesterii, sa se intalneasca o fauna bogata, caracteristica pesterilor si depozitelor de guano, gasindu-se totodata si colonii mari de lilieci.
Acestea sunt doar cateva dintre frumusetile naturale din subteranul tarii noastre.
Pentru a le admira trebuie sa urmam sfaturile specialistilor in speologie si sa fim echipati corespunzator. De asemenea, frumusetea pesterilor trebuie sa ramana nealterata de prezenta turistilor in galerii.
Asadar corect echipati, cu dorinta explorarii si intentia de conservare a frumusetilor, porniti in calatorie spre minunatele taramuri subterane romanesti.