In urma - Planurile de actiune trebuie sa fie gata pana in iunie
Primariile din Romania nu au terminat inca hartile de zgomot, pe care ar fi trebuit sa le predea la Ministerul Mediului. Romania ar putea fi sanctionata de Bruxelles. Desi incepute, hartile s-au “impotmolit” in licitatii contestate, altele s-au amanat pentru ca realizarea lor este prea scumpa. Potrivit Directivei 2002/49/EC, transpusa in legislatia romaneasca prin HG 321 din 2005, republicata in Monitorul Oficial nr. 19/10.01.2008, Romania trebuie ca pana in iunie 2008 sa prezinte planuri de actiune pentru zonele mari, apoi pana in iunie 2009 sa trimita primul raport UE pentru harti, planuri, tinte si strategii. La urmatorul termen, iunie 2012, trebuie sa avem harti acustice pentru toate zonele tarii, reinnoibile la fiecare cinci ani. Pana in iunie 2013, in Romania trebuie sa existe planuri de actiune pentru toate zonele, astfel incat sa reducem nivelul de zgomot. Hartile vor indica “in direct” cati decibeli sunt in zonele monitorizate. Un echipament complet pentru un oras cu circa un milion de locuitori ar trebui sa aiba cateva statii de monitorizare continua, plus alte cateva statii mobile, precum si un anumit stoc de sonometre, folosit independent. Hartile ar trebui sa fie principalul instrument prin care primariile pot stabili ce trebuie facut pentru a limita galagia. PESTE LIMITA. Masuratorile efectuate pana acum arata ca pragul poluarii fonice in Romania depaseste de doua ori limita admisa in Uniunea Europeana, conform Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. Harta acustica realizata de Primaria Generala arata ca Bucurestiul are peste 10 zone in care poluarea fonica trece de 70 de decibeli, in vreme ce media europeana este de 55 decibeli. Harta a fost realizata pe baza masuratorilor facute timp de un an in 12 locatii ale Capitalei. Cea mai “linistita” zona a orasului este Drumul Taberei (valoarea medie 53 de decibeli), iar cea mai zgomotoasa - bulevardele Regina Elisabeta (intre 65 si 75 decibeli), Magheru (intre 73 si 80 decibeli) si Nicolae Balcescu. Limita sunetului suportabil este 80 decibeli. Intr-un mediu cu 120 decibeli, omul poate fi activ doar doua minute. Sunetele de 130 decibeli provoaca senzatia de durere, iar 150 decibeli sunt de nesuportat, zgomotul fiind receptat ca dureros. Decibelii tari genereaza ultrasunete, care distrug globulele rosii din sange. alexandru.nastase@jurnalul.ro Efecte Sunetele foarte puternice au multe urmari nefaste: migrene, greata, surditate, pierderea echilibrului, scaderi in greutate, nervozitate, tahicardie, tulburari ale somnului, teama, incomoditate, nevroze. In general, decibelii puternici afecteaza intregul organism, deoarece senzatia auditiva ajunge la sistemul nervos central, influentand diverse organe. Echilibrul neurovegetativ incepe sa fie afectat de la 60 decibeli in sus. La nivel mondial, 3% din atacurile de inima sunt provocate de poluarea fonica. Asta inseamna ca 1.000 de persoane mor anual din cauza sperieturilor provocate de zgomote puternice. Nivelul 20-30 decibeli este considerat perfect suportabil, insa tot ceea ce depaseste 50 de decibeli, mai multe minute la rand, devine stresant.