Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a decis restituirea dosarului Matusa Tamara la parchet pentru ca, in anchetarea lui Adrian Nastase nu a fost cerut aviz Parlamentului sau Presedintiei, Curtea Constitutionala stabilind ca acesta este nec

Inalta Curte de
Casatie si Justitie (ICCJ) a decis restituirea dosarului Matusa Tamara la
parchet pentru ca, in anchetarea lui Adrian Nastase nu a fost cerut aviz
Parlamentului sau Presedintiei, Curtea Constitutionala stabilind ca acesta este
necesar, se arata in motivarea deciziei ICCJ.

INCURCAT. Magistratii
Curtii Supreme au decis restituirea la DNA a dosarului Matusa Tamara retinand
ca, "intrucat lui Adrian Nastase i se imputa o infractiune ce se pretinde
a fi fost comisa in perioada in care era prim ministru si in exercitarea
acestei functii acestuia ii sunt aplicabile dispozitiile legii privind
raspunderea ministeriala care conditioneaza inceperea urmaririi penale, de
existenta unui aviz din partea Camerei Deputatilor, Senatului sau Presedintelui
Romaniei". Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, la 30 octombrie
2007, restituirea la Parchet a dosarului, pentru refacerea urmaririi penale.
Nastase a fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie la 31 mai 2007,
fiind acuzat de dare de mita lui Ioan Melinescu, pe care l-a promovat ca sef al
Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB). El a
fost invinuit ca, in anul 2000, l-a numit pe Melinescu la conducerea Oficiului,
printr-o hotarare de guvern, in schimbul blocarii unei lucrari avand ca obiect
o tranzactie suspecta, de 400.000 de dolari in contul Danei Nastase. Melinescu
a fost si el acuzat de sustragere sau distrugere de inscrisuri, luare de mita
si divulgare de informatii. Scandalul mediatic "Matusa Tamara" a
izbucnit la inceputul anului 2006, dupa publicarea declaratiilor de avere din
2005 ale demnitarilor. In urma scandalului, Nastase si-a pierdut toate functiile
politice, de presedinte executiv al PSD si de presedinte al Camerei
Deputatilor. In luna octombrie, instantele au decis ca trei dintre dosarele
importante, Zambaccian, Loteria si Rompetrol, sa se intoarca la Parchet. In
dosarului "Matusa Tamara", avocatul lui Adrian Nastase, Gheorghe
Diaconescu, a invocat exceptii de nulitate atat in privinta actului de sesizare
a instantei, cat si a urmaririi penale. Diaconescu a aratat ca, din actul prin
care a fost sesizata instanta si prin care au fost trimisi in judecata clientul
sau si fostul presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea
Spalarii Banilor, Ioan Melinescu, "reiese, inechivoc, ca Adrian Nastase
este acuzat de pretinse acte de coruptie comise in exercitarea functiei de
membru al Guvernului Romaniei". Diaconescu a mai amintit si faptul ca
"urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite pe
durata mandatului si in exercitiul functiei lor a fost reglementata in
Capitolul III al Legii 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala".Diaconescu
a mai explicat ca lipsa unor rigori procedurale speciale conduc spre nulitatea
actului de sesizare a instantei si nulitatea urmaririi penale si a cerut pentru
toate aceste motive trimiterea dosarului "Matusa Tamara" inapoi la
DNA pentru refacerea anchetei.

ACUZE. Potrivit
rechizitoriului dosarului "Matusa Tamara", in cursul lunii noiembrie
2000, Ioan Melinescu, in acea perioada membru al Plenului Oficiului National
pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, l-a contactat, cu sprijinul
lui Ristea Priboi, invinuit in dosar, si al altei persoane, devenit denuntator,
pe Adrian Nastase, deputat in Parlamentul Romaniei la acea vreme, caruia i-a
comunicat ca, in cadrul institutiei in care isi desfasura activitatea, se afla
in lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie, o lucrare avand ca obiect depunerea in numerar a unei sume
de 400.000 de dolari, intr-un cont deschis la Creditanstalt Austria - actualmente
HVB Bank - avand ca titular pe Dana Nastase. Cu aceasta ocazie, spun
procurorii, Ioan Melinescu i-a promis lui Adrian Nastase ca va bloca lucrarea
pana dupa alegerile din decembrie 2000, sugerand ca acest dosar trebuie sa
dispara. Adrian Nastase s-a declarat de acord cu propunerea respectiva, spunand
ca urmareste aceasta finalitate, se arata in rechizitoriul DNA. In consecinta,
arata procurorii, Ioan Melinescu i-a promis lui Adrian Nastase ca-i va face
"cadou" dosarul respectiv, opinand, totodata, ca presedintele de
atunci al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor,
Adrian Cucu, ar trebui schimbat din functie, intrucat intentiona sa informeze
Parchetul referitor la lucrarea mentionata. Procurorii au stabilit ca, dupa
numirea, la data de 28 decembrie 2000, in functia de prim-ministru, Adrian
Nastase a determinat, in prima sedinta de guvern, emiterea H.G.
nr.1399/30.12.2000, pe care a si semnat-o, prin care Adrian Cucu a fost revocat
din functia de presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea
Spalarii Banilor iar in locul lui a fost numit Ioan Melinescu. Prin aceeasi
hotarare de gurvern a fost revocat si unul dintre membrii Plenului (care se
ocupa de coordonarea verificarilor legate de provenienta si circumstantele
depunerii sumei de 400.000 de dolari in contul Danei Nastase). Ulterior,
"abuzand de prerogativele ce-i erau conferite, precum si de lipsa unor reglementari
stricte cu privire la circuitul lucrarilor in cadrul Oficiului, Ioan Melinescu
a sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Nastase Daniela), si a
inmanat-o, in prezenta denuntatorului, lui Ristea Priboi, consilier al primului
ministru Nastase Adrian, cu scopul de a-i fi remisa acestuia din urma", se
arata in comunicatul DNA. Cercetarile
efectuate in cauza au relevat ca intrevederile si discutiile purtate intre Ioan
Melinescu, Ristea Priboi si Adrian Nastase, la care a participat si denuntatorul
s-au desfasurat fie in biroul lui Ristea Priboi, fie la cabinetul lui Adrian
Nastase. Din probatoriul administrat in cauza a rezultat ca verificarile cu
privire la provenienta sumei de 400.000 de dolari ajunsa in contul Danei
Nastase, efectuate de ONPCSB (sub coordonarea acelui membru al plenului care
avea sa fie demis prin HG de Nastase Adrian) au stabilit ca veniturile nu
justificau suma depusa. Circumstantele depunerii sumei de 400.000 de dolari de
catre o alta persoana, in contul Danei Nastase si justificarea provenientei
acestor bani si a scopului platii au ridicat semne de intrebare cu privire la
legalitatea tranzactiei. Conform unui contract de vanzare-cumparare anexat de
catre depunator reiesea ca suma de 400.000 de dolari, depusa in numerar, provenea
din vanzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri si a altor bunuri de valoare
de catre matusa Danei Nastase, Tamara Cernasov, care avea imputernicire in
contul personal al Danielei Nastase deschis la Bank Austria Creditanstalt, se
mai arata in comunicatul DNA. Conform
contractului respectiv, 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba,
Rousseau, Iser, Popescu, Bancila, Baraschi, Vermont, trei manuscrise englezesti
pe pergament din perioada 1784-1827, vase Doum Nancy si Lalique, obiecte
valoroase de mobilier si 30 piese bijuterii aur totalizand circa 600 grame s-ar
fi aflat in apartamentul de bloc al Tamarei Cernasov, in varsta de 91 de ani,
care locuia singura. Potrivit DNA, dovezi certe ca aceste bunuri s-au
aflat in posesia si proprietatea vanzatoarei nu exista insa, intrucat aceasta
nu a prezentat notarului public niciun document care sa ateste dobandirea
bunurilor respective, ci numai o declaratie de buna credinta. Oficiul National
de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a sesizat, la data de 18 ianuarie
2006, organele de urmarire penala cu privire la disparitia lucrarii
nr.S3439/1999.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.