Basescu � pe lege cu legea calcand

Articolul 16 (2) din Constitutia Romaniei prevede ca "nimeni nu este mai presus de lege". Nu de putine ori insa, folosindu-se de statutul sau de sef al statului, presedintele Basescu a obtinut si folosit informatii pentru distrugerea adversarilor politici, chiar daca legea nu i-o permitea nici lui.

De-a lungul celor trei ani de mandat, respectarea legii a devenit un laitmotiv in declaratiile si discursurile publice ale presedintelui Basescu. Numai ca de multe ori seful statului insusi a fost cel care a incalcat legea, terenul predilect fiind Justitia. Folosindu-se de calitatea de sef al statului (in virtutea caruia s-a si autodeclarat cea mai informata din Romania), Traian Basescu a deschis usi, atat siesi, in batalia politica, cat si celor care i-au fost aproape. Si asta chiar prin incalcarea legii.

COMISIA TISMANEANU. Un caz relativ recent a avut loc la intocmirea de catre o comisie prezidentiala a raportului Tismaneanu in baza caruia presedintele Traian Basescu a condamnat comunismul in Parlament. Cu girul sefului statului, membrii comisiei au avut acces neingradit la documente. "Ii asigur domnului Tismaneanu acces sigur, respectand legile statului roman. Dar nu va fi segment al vreunei arhive, oricat ar fi ea de secretizata, pe care sa doriti sa o accesati si sa nu puteti sa o accesati, pentru ca, fiind comisie prezidentiala, va pot asigura ca seful statului roman are acces in orice arhiva", declara Basescu. Si dadea aceste asigurari in conditiile in care articolul 22 al Legii Arhivelor Nationale (16/1996) prevede, fara a stabili exceptii, ca "documentele a caror cercetare poate afecta interesele nationale, drepturile si libertatile cetatenilor, prin datele si informatiile pe care le contin, sau cele a caror integritate fizica este in pericol nu se dau in cercetare".

TERMENE. Legea 16/96 cuprinde in anexa si o lista a termenelor dupa care pot fi date in cercetare documentele privind interesele nationale, drepturile si libertatile cetatenilor. Astfel, documentele medicale, dupa o suta de ani de la crearea lor; registrele de stare civila, dupa o suta de ani de la crearea lor; dosarele personale, dupa 75 de ani de la crearea lor; documentele privind viata privata a unei persoane, dupa 40 de ani de la moartea acesteia; documentele referitoare la siguranta si integritatea nationala, dupa o suta de ani de la crearea lor; documentele privind afacerile criminale, dupa 90 de ani de la crearea lor; documentele privind politica externa, dupa 50 de ani de la crearea lor; documente ale societatilor comerciale cu capital privat, dupa 50 de ani de la crearea lor; documentele fiscale, dupa 50 de ani de la creare; documentele notariale si judiciare, dupa 90 de ani de la crearea lor.

Mai mult, cheia de la arhive data de Basescu Comisiei Tismaneanu a starnit nemultumiri. Mai multi istorici au criticat faptul ca membrii Comisiei Tismaneanu foloseau documentele la care au avut acces in baza permisului prezidential de libera trecere nu numai pentru intocmirea raportului de condamnare a comunismului, ci si ca material pentru viitoare carti personale, ceea ce duce la concurenta neloiala.

CAZUL ILIESCU. Pe de alta parte, dar numai declarativ, seful statului a sustinut ideea desecretizarii arhivelor si pentru multime, idee sustinuta si intr-un context-cheie: dosarul de cadre al adversarului sau politic, Ion Iliescu. "Imi este greu sa cred ca nu avem dosare de personal ale demnitarilor fostului regim", a spus Basescu. El a sustinut ca demnitarii comunisti aveau dosare de personal, la fel cum "fiecare dintre noi avem, probabil, dosarul de personal la societatile unde lucram". "Arhivele CC sunt pastrate nealterate, ele stau 50 de ani si vor trebui desecretizate", a spus presedintele. Altadata, referindu-se strict la cazul lui Iliescu, Basescu s-a declarat convins ca dosarul acestuia exista. "Dosarul domnului Iliescu, imi este greu sa cred ca nu avem dosare de personal, sunt convins ca avem dosarul in arhivele de personal ale CC", a spus Basescu. Cu o alta ocazie, la 15 mai anul trecut presedintele suspendat Traian Basescu a declarat in cadrul unei emisiuni televizate ca discursul lui Ion Iliescu este "un discurs obisnuit unui activist de partid obisnuit sa minta". Iliescu a fost unul dintre creierele puciului care a dus la suspendarea sa, a acuzat Basescu, afirmand ca la baza reactiei violente din partea fostului sef de stat sta un lucru extrem de grav: in dosarul Revolutiei se prefigureaza acuzatia de genocid, care il priveste direct.

PURTATOR DE CUVANT. Si Traian Basescu a dovedit ca stie nu numai ce se afla prin dosarele de la Arhive, ci si in cele de la Parchet printr-o serie de declaratii interpretate ca motive, dar si ca avertismente date adversarilor politici, pentru a se teme de el. Si aceasta chiar cu incalcarea Codului de Procedura Penala din care rezulta ca faza urmaririi penale nu este publica, precum si a prezumtiei de nevinovatie prevazuta in CPP, Constitutie, jurisprudenta si Conventia CEDO. Astfel, anul trecut, la bilantul Parchetului General, Traian Basescu declara: "Estimez ca vor fi dosare grele care mai devreme sau mai tarziu se vor apropia de finalizare si care vor viza persoane politice importante. Va cer un singur lucru: aplicati fara discriminare legea". La vremea respectiva, presedintele Basescu, prezent la o emisiune TVR la care a intervenit telefonic si premierul, a facut trimitere la neregulile din retehnologizarea Portilor de Fier pe vremea cand Tariceanu era ministrul Industriilor. Tot la bilantul amintit, seful DNA, Daniel Morar, a afirmat ca din dosarul Hidroelectrica a fost disjunsa o cauza legata de retehnologizarea Centralei Portile de Fier. Morar a precizat ca noua cauza este in faza de cercetare, premergatoare urmaririi penale.

Un alt caz in care seful statului s-a pronuntat este cel al fostului ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remes, acuzat ca ar fi primit mita pentru a aranja o licitatie, o parte din filmul mitei fiind difuzat de TVR. Traian Basescu a declarat in acest context ca in dosarul trimis la Cotroceni de Parchetul ICCJ referitor la Remes sunt destule alte documente, "lucruri mai concrete" decat cele care au fost prezentate in filmele difuzate, "probe mai puternice, scrise, zguduitoare la adresa unui ministru, nu bani". Intrebat de o jurnalista daca s-a uitat in dosar, presedintele Basescu a raspuns: "Doamna, ma uit in toate dosarele care sunt adresate presedintelui Romaniei. Cum ati judeca daca s-ar trimite presedintelui un dosar in care sa nu se uite?". Anterior, seful statului declarase ca este exclusa posibilitatea ca materialul difuzat de TVR in cazul Remes sa fi "iesit" de la Palatul Cotroceni, "tot documentarul" trimis de Parchet fiind incuiat la el in birou, iar el nu l-a dat. Seful DNA, Daniel Morar, declarase la randul sau ca nu stie cum au ajuns imaginile la TVR, dar ca, in mod sigur, "nu au plecat de la DNA" si nu a exclus varianta ca imaginile sa fie furnizate de la Presedintie, care detinea toate probele din dosar. "Nu stiu cum au ajuns aceste imagini la TVR. Dar interceptarile s-au realizat pe baza unor mandate emise de un judecator. Flagrantele se pot face si in faza actelor premergatoare", afirma Morar.
Marius Oprea: "Nu s-a intreprins nimic pentru o condamnare reala, si nu doar formala a regimului comunist" Presedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania (IICCR), Marius Oprea, sustine ca presedintele Traian Basescu si Comisia Consultativa de la Palatul Cotroceni, prezidata de Vladimir Tismaneanu, nu au "intreprins nimic pentru o condamnare reala, si nu doar formala a regimului comunist", intr-o scrisoare deschisa adresata lui Tismaneanu.

Prezentam integral textul acestui document (format .doc) care detaliaza activitatea IICCR, prezentand si o lista de proiecte derulate de Institut, care au legatura directa cu recomandarile Raportului Final al Comisiei constituite sub patronajul presedintelui Traian Basescu, dupa cum sustine Marius Oprea. Mai multe informatii puteti gasi in articolul A jucat pe alta carte - Constitutia paralela

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe