Omar Hayssam cere, in recursul de
la Curtea Suprema impotriva sentintei prin care a fost condamnat la 20 de ani
de inchisoare, depunerea, la dosarul cauzei, a transcrierilor unor convorbiri
pe care spune el ca le-ar fi purtat cu reprezentantii Presedintiei Romaniei."Solicitam
eliberarea tuturor transcrierilor convorbirilor purtate de mine in perioada
anterioara arestarii mele, mai ales cele cu Mohamad Munaf si cu reprezentantii
Presedintiei Romaniei", se arata in motivele de recurs depuse
la Inalta Curte de Casatie si Justitie impotriva sentintei Curtii de Apel
Bucuresti din 13 iunie 2007 prin care a fost condamnat la 20 de ani inchisoare.
Recursul de la Curtea Suprema are termen de judecare data de 21 ianuarie 2008.

LA VEDERE. Completul Curtii de Apel
Bucuresti a decis, pe 13 iunie 2007, condamnarea lui Omar Hayssam la 20 de ani
de inchisoare in baza Legii 535 din 2004 privind prevenirea si combaterea
terorismului, raportat la articolul 189 Cod Penal privind lipsirea de libertate
a unei persoane si la 10 ani interzicerea unor drepturi. Hayssam va executa
pedeapsa cea mai grea adica 20 de ani de inchisoare si 10 ani interzicerea unor
drepturi civile. Curtea de Apel Bucuresti l-a obligat pe omul de afaceri
sirian, Omar Hayssam, prin sentinta pronuntata miercuri 13 iunie 2007, care il
condamna la 20 de ani de inchisoare si la plata unor daune materiale de cate 2
milioane de euro pentru fiecare din cei trei jurnalisti romani rapiti in
Irak. Avocatii omului de afaceri Omar Hayssam mai cer instantei sa admita,
ca probe in favoarea clientului lor, audierea fostului director al SRI, Radu
Timofte, a fostului ambasador al Romaniei in Irak, Mihai Stuparu, dar si a lui
Mohamad Munaf printr-o comisie rogatorie. De asemenea, se mai solicita in
recurs ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa trimita o adresa Parlamentului
Romaniei prin care sa ceara stenograma audierii lui Radu Timofte la Comisia
special constituita pentru suspendarea Presedintelui Romaniei. Avocatii lui
Hayssam sustin ca, in timpul acestor audieri, fostul director al SRI ar fi spus
mai multe lucruri despre rapirea celor trei jurnalisti - Ovidiu Ohanesian,
Sorin Miscoci si Marie Jeanne Ion. O parte a convorbirilor dintre Omar Hayssam
si procurorul care a instrumentat dosarul sau, Ciprian Nastasiu, au fost facute
publice dupa ce ele au aparut in dosarul privind fuga omului de afaceri. In
aceasta cauza este judecat Mustafa Tartoussi cel cu nava caruia se presupune ca
a fugit Omar Hayssam. Potrivit transcrierii convorbirilor, Hayssam sustine ca a
plecat cu avionul, ca un domn, cu un pasaport. De asemenea, Hayssam reclama
presiuni ce s-ar fi facut asupra sa si care l-ar fi determinat sa plece,
presiuni despre care da procurorului care insista sa le afle foarte putine
indicii. Potrivit mai multor surse judiciare, o parte a convorbirilor lui Omar
Hayssam nu au fost desecretizate.

ATAC LA PRESEDINTE. Prin recursul
depus la Curtea Suprema, Omar Hayssam cere si audierea lui Dorin
Iacob, despre care spune ca a fost omul de legatura al sau cu presedintele
Traian Basescu. "Solicitam audierea domnului Iacob Dorin care a fost
desemnat de presedintele Traian Basescu sa tina legatura cu mine dupa
declansarea evenimentelor si care mi-a transmis dispozitiile acestuia. Proba
este utila si concludenta cauzei intrucat domnul Iacob a fost prezentat de
presedinte ca omul sau de incredere si mi-a transmis din partea acestuia mai
multe informatii in legatura cu atitudinea pe care trebuie sa o adopt in
relatia cu presa si rapitorii", se arata in motivele de recurs
depuse la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru Omar Hayssam. Dorin Iacob
a fost seful de cabinet al lui Virgil Magureanu si este cel care a
negociat fuziunea PNR cu PD si a avut functia de secretar pe probleme de
imagine al PD. In timpul scandalului consilierului prezidential Stana
Anghelescu, Traian Basescu a declarat ca exista "un personaj, se numeste
Dorin Iacob, care pe toate drumurile spune ca este consilierul presedintelui,
ceea ce nu este adevarat”, a precizat seful statului."In principal cerem
admiterea recursului, casarea sentintei penale a Curtii de Apel Bucuresti din
13.06.2007 si trimiterea cauzei in rejudecare. In subsidiar solicitam admiterea
recursului, casarea sentintei si in rejudecarea cauzei si schimbarea
incadrariii a faptei asa cum o sustine prin prezentul recurs. Tot in subsidiar
admiterea recursului, casarea sentintei si achitarea mea in conditiile in care
eu nu am comis fapta", se arata in recursul depus la Inalta Curte.