Saptamina aceasta, francezii au sarbatorit o suta de ani de la nasterea uneia dintre cele mai puternice figuri ale secolului al XX-lea: scriitoarea si filosoafa Simone de Beauvoir.

Simone de Beauvoir a primit Premiul Goncourtpentru romanul „Mandarinii" Nelipsiti din volumele cu titluri de genul „Cele mai frumoase povesti de dragoste" sau „Cupluri celebre", Simone de Beauvoir si Jean Paul Sartre au revenit la inceputul acestui an in paginile ziarelor, in programele televiziunilor si, masiv, pe rafturile librariilor. Pentru ca, pe 9 ianuarie, s-au implinit o suta de ani de la nasterea scriitoarei si filosoafei care a pus, pentru prima oara, piciorul in pragul feminismului modern. Editurile au lansat editii speciale ale textelor sale, de la romanele ei metafizice, cum este „Mandarinii", pina la tratatul care arata, in premiera in 1949, cum stau lucrurile cu „Al doilea sex". In timp ce presa franceza scotea de la naftalina detalii incitante despre viata amoroasa si sexuala a autoarei care a aratat, dupa cum spunea de curind scriitoarea Aurélie Filippetti, ca „feminismul nu rimeaza cu frigiditatea", un pod de pe Sena era botezat cu numele ei. Crescuta si educata la scoli alese din Franta, dupa cum avea sa arate in „Amintirile unei fete cuminti", unul dintre cele patru volume ale autobiografiei sale, Simone de Beauvoir a studiat mai apoi matematica, literatura, pentru a se opri la filosofie. In 1929, la Sorbona, l-a cunoscut pe Jean Paul Sartre, cel care avea sa consacre existentialismul francez atit prin scrierile lui filosofice, cit si prin volumele de fictiune. Daca Sartre a absolvit cursurile academice primul, Simone de Beauvoir a fost a doua si, incepind din acel an, cei doi nu s-au despartit pina in 1980, cind Sartre a murit. Cu toate ca cei doi au devenit imaginea-logo a cuplului intelectual perfect, relatia lor s-a intemeiat pe discursul lor filosofic: completa libertate individuala. Nu au locuit niciodata impreuna si nici nu s-au casatorit, preferind o „relatie deschisa", din care nu lipseau repetate ménaje à trois si legaturi amoroase care au scandalizat opinia publica si chiar cercurile de intelectuali.

Cu toate acestea, imaginea lui Simone de Beauvoir si a lui Sartre nu a cunoscut niciodata colapsul, cei doi reusind sa construiasca doua mari segmente din gindirea europeana a secolului trecut. Pe de o parte, Castorul, cum era poreclita scriitoarea datorita asemanarii dintre numele sau si cuvintul englezesc „beaver", care inseamna castor, a apasat „play" in ceea ce a insemnat miscarea de emancipare a femeii. In acelasi timp, s-a indreptat spre filosofie politica si etica existentialista si, nu in ultimul rind, a fost premiata pentru romanele sale. Si, date fiind rolul pe care l-a jucat in cultura franceza si haloul pe care l-a creat imaginea sa, astazi, la o suta de ani de la nasterea ei, „Le Nouvel Observateur" a publicat fotografii cu Simone de Beauvoir dezbracata, lucru extrem de rar intilnit in cazul femeilor revendicate de casta intelectualilor.

Danièle Sallenave, autoarea unei biografii, a declarat pentru ziarul britanic „The Guardian": „Anul acesta hai sa ne uitam cu totii la munca ei, nu numai la legaturile ei amoroase si sexuale, oricit ar fi acestea de importante. Adevarata miza a jocului este ca De Beauvoir sa iasa din umbra lui Sartre. Eu sint de parere ca Sartre era autoritar, un macho clasic si traditional. De Beauvoir voia sa fie revolutionara in tot ceea ce privea viata ei publica si privata. Sartre era gata sa aiba relatii paralele fara ea, pe la spatele ei, si sa ascunda acest lucru, asa ca se comporta ca un sot burghez clasic. Ea nu s-ar potrivi deloc acestei atitudini; era mult mai radicala".

Din acest fel de instantanee, printre care se regasesc atit picanterii de budoar, alimentate, mai mult sau mai putin, ideologic, cit si teorii filosofice elaborate si pagini de literatura, se compune imaginea uneia dintre cele mai carismatice figuri ale secolului trecut. Al carei succes, si astazi, la 22 de ani de la moartea sa, consta in demitizarea ideii ca sexul si filosofia se exclud.

Despre filosofia lui De Beauvoir, pe www.cotidianul.ro/select