Badita Traian ne ia de prosti

A vorbi despre morala cand te numesti Traian Basescu este ca si cand ti-ai castiga traiul zilnic pe centura, vanzand placeri trupesti si a tine in acelasi timp prelegeri de morala crestina.
Si-a mai trecut un an si s-a trezit badita Traian sa mai creeze putina tensiune intr-o tara pe jumatate ingropata in nameti in timp ce cealalta jumatate se bucura din fata televizoarelor ca Dumnezeu i-a ferit de asemenea ninsori si viscole. Cu mireasma sarmalutelor si a carnatilor in nari, romanii sunt treziti la realitate ba de nesimtirea vreunui edil sau inalt functionar ce ne aminteste ca iarna nu-i ca vara, ba de noua suita de sotii prezidentiale ce incep sa fie aruncate pe scena publica aflata in usoara letargie. Meditand la umbra bradului din Palat, alesul a mai putin de o treime dintre romani a iesit la rampa. Cu un pumn in plexul fostilor fratiori liberali si un picior in posteriorul celor care au avut indecenta sa spere ca Anul Nou le va aduce o scena publica mai putin agitata de scandaluri si reglari de conturi. Cine l-a tinut pe Basescu sub observatie se astepta la o miscare menita la a-l scoate la lumina din anonimatul generat de sarbatori. Prima iesire la rampa din acest an a dezamagit insa. Alesul nu a mai reusit sa socheze. Gestul si mai ales motivatia gestului sau usor intarziat si de-a dreptul ranchiunos cu privire la refuzul de a valida candidatura Noricai Nicolai la Ministerul Justitiei arunca o noua pata asupra institutiei prezidentiale. Prin gestul sau, Basescu a demonstrat ca razboiul inceput in urma cu trei ani intre cele doua palate, Cotroceni si Victoria, este departe de a se fi incheiat. Asa cum la fel de bine acelasi Basescu a demonstrat ca vechiul sau conflict inceput si acutizat cu petro-miliardarul Patriciu este inca in plina desfasurare. Un al treilea apropiat al acestuia in cabinetul Tariceanu, dupa Orban si Melescanu, ar veni sa intareasca, in viziunea prezidentiala, forta acestuia de persuasiune in interiorul sistemului de putere. Pentru ca Basescu nu poate vizualiza ecuatia puterii decat prin slugi si stapani. Gesturile sale politice sunt vazute prin prisma relatiei pe care o exercita, mai mult decat o are, cu asa-zisii lideri ai PD-L. Explicatia oferita pentru a motiva gestul de respingere a nominalizarii senatoarei liberale la Justitie este de-a dreptul puerila. Presedintele ne ia de prosti si foloseste pseudo-scandalul "nepoata la vot" pentru a-si motiva refuzul. Stupid si jenant. Acesta uita insa sa ne spuna multe altele. Conflictul cu Patriciu. Razboiul cu Tariceanu. Frica de a aduce la carma Justitiei o persoana greu de controlat de catre Cotroceni. Influenta actuala asupra sistemului juridic romanesc exercitata prin Parchetul General si DNA, ar fi slabit considerabil cu un ministru puternic. Un ministru de anvergura ar reusi in scurt timp sa impuna reguli clare intr-un sistem juridic romanesc afectat 18 ani de influenta nociva a politicului. La fel ca Iliescu sau Nastase, Basescu vede insa in justitie doar un mod de a-si controla sau anihila adversarii. O justitie incontrolabila este extrem de periculoasa intr-un an electoral. Sa nu uitam ca o serie de apropiati, in frunte cu Stolojan, Flutur, Stoica, Berceanu, Blaga sau Videanu ar putea fi pusi in situatii extrem de incomode in cazul redeschiderii unor dosare. Pentru ca Basescu nu poate gandi decat prin prisma unui comportament pe care el insusi l-ar uza fiind la conducerea unui astfel de minister. Daca intr-o luna anturajul prezidential si serviciile din dotare nu au reusit sa gaseasca nimic compromitator, a fost nevoit sa iasa cu o aberatie explicativa. Iar atacul la morala venit dinspre o persoana profund si demonstrat amorala este menit sa arate ca locul lasat vacant de seria de consilieri demisionari nu a fost luat decat de yesmeni.

---

Despre autor: