Albanezii din Kosovo ameninta ca isi vor proclama unilateral independenta in urmatoarele trei luni. In Georgia, Moscova sustine opozitia fata de presedintele Saakasvili si fata de cei 62% dintre georgieni care doresc sa adere la NATO. Polonia, santajata cu embargouri economice rusesti, negociaza aprig instalarea scutului american anti-racheta. Abhazia si Transnistria urmaresc cu sufletul la gura situatia din Kosovo. Pe scurt, Marea Neagra se apropie de punctul de fierbere. Linia de demarcare a Razboiului Rece s-a mutat cateva sute de kilometri catre est apropiindu-se de granitele Rusiei, starnind iritarea Moscovei. Publicatia canadiana Globe and Mail remarca intr-o ampla analiza intensificarea tensiunilor la Marea Neagra.
Ciocnirea dintre Est si Vest si sumitul NATO
Tensiunile se intensifica in regiunea Marii Negre, iar lupta dintre Est si Vest este pe cale sa cuprinda anul acesta intreaga regiune, adesea cu implicatii militare, anunta publicatia canadiana Globe and Mail. "Daca anul acesta te vei duce in statiunea bulgara Burgas pe litoralul estic al Europei, iti vei da repede seama ca te afli in centrul celui mai amplu si ingrozitor conflict din lume, care implica mai multe tari si puteri nucleare din timpul Razboiului Rece si care probabil va genera explozii in 2008. Aruncati o privire de-a lungul tarmului si mai spre nord veti vedea bombardiere si avioane de supraveghere americane decoland de pe bazele bulgaresti si romanesti din zona litoralului, in timp ce militari din SUA si NATO isi muta echipamentele in locatii situate pe coastele, foste sovietice, ale Marii Negre. In 2008, la un an dupa ce Uniunea Europeana a primit in randurile ei Bulgaria si Romania, doua foste membre ale Pactului de la Varsovia, NATO va intreprinde cele mai agresive actiuni pentru a castiga restul regiunii. Summit-ul anual al Aliantei Nord-Atlantice va avea loc in Romania si cel mai exploziv subiect de pe ordinea de zi va fi presupusa aderare a Georgiei - tara de la Marea Neagra care, daca adera, va extinde adanc in interiorul fostei Uniuni Sovietice teritoriul acestei aliante militare din timpul Razboiului Rece", arata Globe and Mail.
Reactia furioasa a Moscovei
"Moscova reactioneaza deja cu furie la prezenta tot mai extinsa a NATO in aceasta regiune, care inainte se afla complet sub sfera de influenta a Rusiei, exceptie facand Turcia care a fost in mod traditional membra a NATO. Jumatate din numeroasele "conflicte inghetate" din Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Moldova par gata sa erupa in razboaie ample pentru secesiune in acest an; miscarile militante se bucura de sprijinul Moscovei. Pentru cele 100 de milioane de persoane care traiesc in jurul Marii Negre, 2008 poate fi foarte bine resimtit ca o revenire la Razboiul Rece. Desi, de aceasta data, nu este clar de care parte se afla o natiune, o regiune sau un popor: ca si America de Sud sau Asia de sud-est in timpul precedentei confruntari Washington-Moscova, regiunea Marii Negre a devenit un teritoriu permanent contestat, subiect de impartire a influentelor in timp ce populatiilor credule li se distribuie la intamplare bani si arme", mai arata Globe and Mail. (George DAMIAN)
Georgia, cu un picior in NATO
Presedintele in exercitiu Mihail Saakasvili (foto) a castigat din primul tur de scrutin alegerile prezidentiale anticipate desfasurate sambata in Georgia, a anuntat duminica Levan Tarhnisvili, presedintele Comisiei electorale centrale, relateaza Mediafax.
Desi primele estimari indicau ca Saakasvili nu va trece de 50% fiind necesar un al doilea tur de scrutin, se pare ce el a obtinut 52,8 la suta din voturi, dupa numararea aproape a tuturor buletinelor de vot, cu exceptia celor din 43 de sectii din strainatate, dupa cum a declarat Levan Tarhnisvili. De asemenea, georgienii au votat sambata majoritar in favoarea aderaii la Alianta Nord-Atlantica in cadrul unui referendum organizat concomitent cu alegerile prezidentiale. Un procent de 62% din georgieni s-au pronuntat in favoarea aderarii la NATO. Adversar al lui Saakasvili, Levan Gaceciladze, a obtinut 27 la suta din voturi, potrivit Comisiei electorale centrale. Observatorii OSCE au respins ieri acuzatiile Rusiei potrivit carora raportul intocmit de institutie, care valideaza alegerile prezidentiale din Georgia, ar fi "superficial". "Ei (reprezentantii rusi) nu au fost la fata locului", a explicat Alcee Hastings, membru al Congresului american si presedintele misiunii observatorilor, in cadrul unei conferinte de presa la Helsinki. "Apreciez ca absenta acestora a fost o eroare si am spus Guvernului georgian ca ar fi trebuit invitati", a mai spus acesta. Potrivit OSCE, aceste alegeri au fost "concurentiale" si "valide". Ministerul rus de Externe a contestat concluziile observatorilor, pe care duminica le-a calificat drept "superficiale". "Sa nu le convina rezultatul (alegerilor) este dreptul lor, sa nu le convina raportul nostru, este tot dreptul lor, insa (concluziile observatorilor) nu sunt superficiale", a replicat Hastings. Potrivit acestuia, scrutinul a fost urmarit de zeci de observatori internationali ai Biroului pentru institutii democratice si drepturile omului (BIDDH) al OSCE, ai Adunarii parlamentare a OSCE, ai Consiliului Europei si ai Parlamentului european. Hastings a mai spus ca se asteapta la reactia opozitiei georgiene, care solicita organizarea unui al doilea tur de scrutin. Pentru ministrul finlandez de Externe, Ilkka Kanerva, care detine presedintia prin rotatie a OSCE, alegerile reprezinta un "pas spre o directie buna" pentru democratia georgiana. (G.D.)
Lista punctelor fierbinti
Publicatia Globe and Mail enumera o lista a punctelor fierbinti de la Marea Neagra, afirmand ca "aspiratiile catre autonomie ale acestor regiuni de la Marea Neagra ameninta sa se inflameze in cursul anului urmator".
"Transnistria, o fasie de pamant la raul Nistru, s-a desprins de Moldova in septembrie 1990. Un scurt razboi a ucis cateva sute de oameni inainte ca trupele ruse sa intervina. Regiunea locuita de 550.000 de oameni este dominata de vorbitorii de limba rusa, care au facut presiuni pentru independenta de teama unirii Moldovei cu Romania. Aproximativ 1200 de militari rusi se gasesc in Transnistria".
A doua regiune luata in considerare de Globe and Mail este Abhazia si Osetia de sud: "Abhazia, locuita de 200.000 de oameni, este prinsa intre Marea Neagra si Muntii Caucaz. A luptat impotriva Georgiei in anii 1992-1993 si se conduce singura in prezent. Dupa razboi s-a apropiat de Rusia care a acordat abhazilor pasapoarte si pensii. Osetia de sud a respins conducerea georgiana la inceputul anului 1990. A fost semnat un acord de incetare a focului, insa violentele ameninta sa reizbucneasca. Rusia are trupe de mentinere a pacii in ambele regiuni".
Analiza citata mai prezinta si situatia din Nagorno Karabah: "In razboiul din 1992 dintre fortele armene si azere 35.000 de oameni au fost ucisi si sute de mii au fost siliti sa se refugieze inainte de semnarea unui acord de incetare a focului in 1994. Teritoriul ramane parte a Azerbaidjanului, insa este controlat de forte armene". (D.E.)
Abhazia asteapta precedentul "Kosovo"
Regiunea separatista Abhazia din Georgia merita cel putin la fel de mult sa fie recunoscuta drept entitate independenta precum provincia Kosovo si spera sa obtina in curand acest statut din partea Moscovei, a declarat la inceputul anului intr-un interviu presedintele abhaz Serghei Bagaps, transmite Mediafax. Intrebat daca recunoasterea independentei provinciei Kosovo va spori sansele regiunii separatiste de a fi recunoscuta de comunitatea internationala, liderul abhaz a precizat ca un eventual aviz favorabil din partea Occidentului fata de o noua entitate statala in Balcani va crea un precedent in baza caruia Abhazia va avea dreptul de a cere statelor "prietene", Rusia, Belarus si altor tari din spatiul CSI sa recunoasca independenta Abhaziei, Osetiei de Sud si Transnistriei. "Daca facem o comparatie intre Abhazia si Kosovo, care merita independenta mai mult din punct de vedere istoric, juridic si moral?", a intrebat Bagaps, amintind ca Abhazia a fost una din fostele republici ale URSS pana cand Stalin si ministrul sau de Interne Lavrenti Beria, ambii de origine georgiana, au decis alipirea sa la Georgia in 1931. (G.D.)
ETA reafirma independenta Tarii Bascilor
Organizatia separatista basca ETA, care lupta pentru independenta Tarii Bascilor, urmeaza exemplul provinciei Kosovo, care doreste sa-si proclame independenta de Serbia, potrivit unui interviu aparut in ziarul basc Gara, transmite Rompres. ETA, calificata de UE drept organizatie terorista, afirma ca lupta sa "nu este o utopie" si citeaza ca exemplu miscarea de independenta a Kosovo si pe cea din Scotia. Publicatia citata nu a dorit sa furnizeze nici un detaliu privind modalitatile de realizare a interviului sau oficialii intervievati. Gara este unul dintre canalele folosite de ETA pentru a difuzat un mesaj sau un comunicat. "Acest popor are dreptul la propria dezvoltare", potrivit ETA, considerata responsabila de 819 asasinate in Spania, in aproximativ 40 de ani de acte de violenta pentru obtinerea independentei Tarii Bascilor. (G.D.)
Mitropolia Basarabiei denunta regimul Voronin la CEDO
Mitropolia Basarabiei, subordonata canonic Patriarhiei Romane, intentioneaza sa depuna plangere la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, dupa expulzarea a patru preoti romani si a unei calugarite din Republica Moldova, transmite Mediafax. La aproape doua saptamani de la producerea incidentelor, Ministerul roman de Externe a reusit sa emita un comunicat legat de expulzarea a cinci cetateni ai UE dintr-un stat CSI. Ministerul condus inca de Adrian Cioroianu apreciaza, tardiv, ca "situatia creata in jurul cetatenilor romani, membri ai clerului Mitropoliei Basarabiei, se putea solutiona fara recurgerea la masuri radicale, mai ales in perioada sarbatorilor de iarna". Mitropolia Basarabiei acuza autoritatile de la Chisinau de prigonirea preotilor romani. Patru preoti romani, dar si o calugarita, au primit interdictie de sedere in Republica Moldova pe motiv ca nu ar fi avut permise de munca si documente legale de sedere. Seful Cancelariei Mitropoliei Basarabiei, diaconul Andrei Deleu, citat de BBC, a apreciat actiunile intreprinse impotriva preotilor drept un nou val de persecutii, inspirate de conducerea politica a Republicii Moldova. "Noi consideram aceste actiuni drept o noua intimidare si rafuiala impotriva Mitropoliei Basarabiei de catre autoritatile Republicii Moldova", a declarat parintele Deleu, adaugand ca, in acest context, Mitropolia Basarabiei se pregateste sa depuna o plangere la CEDO, cat mai curand posibil. (G.D.)