Este ziua 9 a anului Au mai ramas 356 de zile Soarele: Rasare la 7:51 Apune la 16:54 Luna: Rasare la 8:44 Apune la 17:48 Luna noua: 9 ianuarie Primul patrar(Luna in crestere): 17 ianuarie Luna plina: 24 ianuarie Ultimul patrar(Luna in descrestere): 31 ianuarie
Sarbatoare crestina Sfantii Mucenic Polieuct si Nearh au fost doi ostasi, buni prieteni, in zilele imparatului Deciu. Nearh era crestin, iar Polieuct, cu toate ca era pagan, avea insusiri de crestin si inclinare sa ajunga crestin. Imparatul a dat porunca foarte aspra impotriva crestinilor. Aceasta a tulburat adanc pe Nearh, de teama ca nu cumva prietenia lui cu Polieuct sa se rupa. Plin de ravna, Polieuct a smuls porunca imparatului si a aruncat-o in vant. Vazand idolii pe care paganii ii duceau spre altare, la inchinare, i-a smuls de la cei care purtau si i-a calcat in picioare. Astfel, Sfantul mucenic Polieuct s-a dus sa ia in stapanire marirea pe care Dumnezeu a fagaduit-o tuturor acelora care se vor lepada pe sine pentru numele Lui. Calendar crestin-ortodox Sf. Mucenic Polieuct; Cuv. Eustratie Calendar romano-catolic Sf. Iulian, mucenic Calendar greco-catolic Sf. Polieuct, mucenic Proverbul zilei: “Ochii ce se vad rar sunt mai dragalasi” “Proverbele Romanilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara S-a intamplat azi In Romania 1844 - Apare la Iasi periodicul saptamanal Propasirea sau Foaie stiintifica si literara (titlu impus de cenzura), sub redactia lui M. Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, I. Ghica si Panaiota Bals, care continua programul Daciei literare. Intre studiile publicate: Nicolae Balcescu, “Puterea armata si arta militara de la intemeierea Principatului Valahiei pana acum”; 1886 - Inaugurarea, la Bucuresti, la Templul Spaniol, a bibliotecii populare, pe baza fondului de carte donat de Emanuel Farchy; 1888 - Legea pentru infiintarea unui serviciu de navigatie fluviala si maritima; 1908 - Intrunirea “Clubului conservator” din Bucuresti, in vederea modificarii statutului si alegerii unui nou Comitet Executiv (takistii, cu exceptia lui T. Camarasescu si V. Arion, sunt inlaturati din comitet, locul lor fiind luat de junimisti, in cea mai mare parte). In lume 1788 - Connecticut devine cel de-al cincilea stat american; 1964 - In zona Canalului Panama a fost identificata una dintre cele mai ample miscari anti-americane. Nascuti la 9 ianuarie 1913 - Richard Nixon, al 37-lea presedinte al SUA (m. 1994); 1941 - Joan Baez, interpreta. Click istoric: Astazi se implinesc 54 de ani de la inaugurarea cladirii Teatrului de Opera si Balet din Bucuresti. Numit astazi Opera Romana din Bucuresti, edificiul a fost inaugurat cu “Dama de pica” de Ceaikov­ski. In vederea Festivalului Mondial al Tineretului si Studentilor ce urma sa fie gazduit de Romania in 1953, Opera primise un se­diu nou, care oferea conditii de lux in contrast puternic cu situatia so­ci­a­la din tara. A urmat o pe­r­i­oa­da de expansiune, influentata feri­cit de legaturile cu URSS. Bene­fi­ci­ind de o echipa de interpreti de cea mai inalta clasa si de unul dintre cele mai bune coruri din Eu­ro­pa de Est, Opera Romana din Bu­cu­resti a de­venit o scena extrem de apreciata. Credinte populare, traditii, semne: Psihoterapia, fitoterapia, chinoterapia, meloterapia, balneoterapia sunt denumiri moder­ne ale unor tehnici stravechi de tamaduire a bolilor cu ajutorul plantelor de leac, trasului (ma­sa­jului), bioenergiei, apelor mine-rale si altele. Multe din aceste mijloace de vindecare a suferin­te­lor faceau parte din terapia des­cantatului, tehnica preistorica confundata adesea pe nedrept cu vrajitoriile si escrocheriile paranormalilor de tot felul. Descantecul se bazeaza pe terapia cuvantului care imbina, de la caz la caz, fito-, psiho-, chino- si meloterapia. Bolile erau considerate personi­ficari ale raului, intrau in corp trimise de persoane initiate, prin vrajitorii, de dusmani, prin blesteme si injuraturi, dar si de Dumnezeu, Maica Precesta, Sfanta Vineri etc., ca pedeapsa. Ca antidot impotriva facaturilor vra­ji­toresti, descantecele au tezaurizat valoroase cunostinte si observatii despre producerea, ma­ni­fes­tarea si vindecarea empirica a bolilor. Descantatoarele erau per­sonalitati puternice, capabile sa provoace si sa stapaneasca anumite procese psihice. Ele cu­nos­teau anatomia umana, plan­tele de leac si, fireste, tehnicile de vindecare sau de alinare a su­fe­rintelor. Descantecele, ca orice fapt de folclor, se transmiteau pe cale orala. Fiind secrete, textele si tehnicile descantatului erau insusite, ca orice mestesug traditional, pe furate sau erau transmise in taina, uneori inainte de moarte. Profesor Ion Ghinoiu