Anul electoral 2008

Altii spun ca alegerile parlamentare vor fi amanate pentru primavara lui 2009, astfel incat sa ramana timp spre a aduce cota de popularitate a presedintelui Basescu la nivele rezonabile, impostura PD-L la un grad suficient de vizibilitate si cordonul ombilical dintre acestia la un stadiu acceptabil de uzura.
Dincolo de asemenea calcule contradictia electorala fundamentala a anului romanesc 2008 va ramane aceea intre mesajul simbolic al "miscarii pentru puterea prezidentiala" si mesajul rational al stangii democrate. Intre acestea partidul oligarhiei liberale cu inegalitarismul sau intrinsec va ramane, in acelasi timp, tinta comuna (pentru socialisti si populisti) si factor de regularizare in dinamica relatiei majoritate-opozitie.
Tulburati de atmosfera confuza a tranzitiei si post-tranzitiei, socati de valurile schimbarii neincetate si oarecum anarhice, obositi si speriati de libertate si riscurile ei, dezamagiti de polarizarea sociala mai ales dupa lunga experienta de egalitarism, romanii secolului al XXI-lea traiesc sentimentul lipsei de sens al existentei pe care il resimteau si iudeii primului secol. Oameni care nu inteleg prea bine cum au facut bogatia si oameni care nu stiu cum sa scape de saracie, se unesc in credinta ca parcurg o epoca a decaderii morale, a coruptiei valorilor si a esecului tuturor proiectelor sociale. De aceea sunt asteptate deopotriva sfarsitul lumii si Mesia. Este vorba, desigur, de sfarsitul actualei ordini si de un conducator politic legitim, intrucat este gata a ne mantui redand un scop si o valoare morala vietii noastre. Consumerismul politico-ideologic in ton cu logica generala a epocii, ii face pe acesti oameni sa caute si solutia cea mai facila, scurtatura spre o atare reforma morala, identificandu-o prin recurgere la mijloacele marketingului comercial, pe baza de simboluri. Or, autoritar-populismul basescian detine toate formulele spre a seduce aceasta populatie. El nu propune societatii modalitati eficiente si rationale de a se organiza, ci ofera confortul confirmarii si legitimarii asteptarilor sociale vizand un trai bun si indica dusmanul ale carui caderi morale au determinat condamnarea romanilor la o viata mizera. Mitului arhetipal al paradisului terestru asociat cu miturile tribale ale inamicului infidel - comunisti, securisti, oligarhi - de regula strans in comunitati oculte, prin rapunerea caruia se rascumpara pacatul practicarii sau tolerarii raului si se ajunge la mantuire, social-democratii ii opun credinta in democratie, proiectul integrarii europene si politica flex-securitatii; politica imbinand subtil flexibilitatea sporita a pietii muncii cu protectia lucratorilor in efortul lor liber de a se autoperfectiona, precum si de a se integra in contextul socio-economic. Ce vor alege romanii intre facil si complicat, intre simplu si complex, intre usor si greu, intre ocrotire si risc, intre inspiratie si gestiune nu este greu de ghicit. Democratia, libertatea, autodepasirea, adaptarea sunt modele de management socio-politic pe care le pot intelege cei dispusi sa rationeze, dar nu directiile morale necesare celor care cauta confortul certitudinilor simple.
Demontarea prin dialog a mecanismului mitic, reabilitarea laicitatii statului si a credintei in omul liber ca masura a tuturor lucrurilor sunt doar cativa pasi spre rezolvarea acestei sarade. Este oare 2008 suficient pentru asta?

---

Despre autor: