Opozitia georgiana a iesit, ieri, in strada pentru a contesta victoria lui Mihail Saakasvili in cadrul alegerilor prezidentiale organizate, la finalul saptamanii trecute, in Georgia. In pofida neregulilor semnalate de contracandidatii lui Saakasvili cu privire la votul de sambata, observatorii internationali ai alegerilor nu reusesc sa se sincronizeze in privinta evaluarii acestora.
In asteptarea rezultatelor oficiale ale scrutinului prezidential anticipat, desfasurat sambata in Georgia, actualul lider de la Tbilisi, Mihail Saakasvili, si-a anuntat, ieri, victoria, fiind creditat cu peste 61% din sufragii, in urma numararii a aproximativ 10% din buletinele de vot. "Rezultatele unui sondaj independent, efectuat conform normelor internationale, arata ca am castigat din primul tur. Le intind mana tuturor opozantilor care vor sa serveasca tara", a declarat Saakasvili. In replica, cateva mii de simpatizanti ai Opozitiei georgiene s-au reunit, ieri, in piata Rike din centrul Capitalei Tbilisi pentru a denunta rezultatele "trucate" ale alegerilor prezidentiale. "Avem de-a face cu o adevarata teroare. Ne vom apara voturile prin mijloace legale", a declarat Levan Gaceciladze, principalul contracandidat al presedintelui Mihail Saakasvili, citat de BBC, denuntand sondajele realizate la iesirea de la urne drept "falsificate". Potrivit exit poll-urilor, Saakasvili ar fi obtinut 53,8% din voturi, urmat de Gachechiladze cu 28,3% din sufragii. In ziua desfasurarii scrutinului, Opozitia georgiana a semnalat nereguli grave, sustinand ca detine inregistrari video care prezinta persoane ce voteaza de mai multe ori, respectiv cu oficiali ai comisiilor electorale care deschid urnele in timpul votarii. Electoratul georgian a fost chemat, sambata, la urne pentru a-si desemna presedintele in cadrul unui scrutin anticipat, anuntat de presedintele Saakasvili in noiembrie, anul trecut, dupa reprimarea violenta a unor manifestatii ale Opozitiei, urmata de instaurarea starii de urgenta.
Pareri impartite
In pofida obiectiilor formulate de Opozitia georgiana, observatorii internationali ai scrutinului prezidential organizat, sambata, in fostul satelit sovietic nu reusesc sa se puna de acord cu privire la caracterul acestuia. In vreme ce Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) afirma ca alegerile din Georgia "au fost in esenta conforme cu majoritatea standardelor internationale privind alegerile democratice", un raport al Retelei Europene a Organizatiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO) semnaleaza "probleme de natura a afecta perceptia publica asupra corectitudinii rezultatelor alegerilor". Printre aspectele punctate de observatorii ENEMO se numara "abuzul generalizat de resurse publice de catre partidul de guvernamant" si "intimidarea" reprezentantilor partidelor politice si observatorilor interni pe perioada campaniei electorale, dar si probleme in desfasurarea procesului de numarare a voturilor, transmite Mediafax. La polul opus, observatorii OSCE au apreciat ca alegerile prezidentiale din Georgia drept "competitive" si "valide". "Democratia a marcat ieri (sambata, n.red.) un punct triumfal in Georgia", a declarat seful misiunii de observatori ai OSCE, Alcee Hastings, apreciind ca, "din punctul de vedere al concurentei oferite in timpul campaniei, alegerile (de sambata, n.red.) reprezinta expresia valida a alegerii poporului georgian". "In pofida unor lacune (...), georgienii au putut oferi un raspuns democratic la criza politica declansata in noiembrie, a declarat, la randul sau, Matyas Eorsi, liderul observatorilor Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), cerandu-le "tuturor actorilor politici sa respecte legitimitatea alegerilor". (A.M.L.)
Aspiratii nord-atlantice
Electoratul georgian s-a pronuntat in favoarea aderarii la NATO, in cadrul referendumului organizat, sambata, pe aceasta tema, in paralel cu alegerile prezidentiale. Potrivit rezultatelor preliminare, 61,8% din georgieni sunt de acord cu aderarea tarii la Alianta Nord-Atlantica, 15,6% din acestia opunandu-se ideii. Georgia si-a exprimat in repetate randuri dorinta de a se alatura NATO, aspiratiile nord-atlantice numarandu-se printre prioritatile mandatului presedintelui Mihail Saakasvili, spre nemultumirea Moscovei. (D.E.)
Proamerican
Mihail Saakasvili a suferit o lovitura de imagine in noiembrie anul trecut, dupa ce a ordonat reprimarea manifestatiilor organizate de Opozitie la Tbilisi, la numai patru ani dupa ce imaginea sa, ca tanar revolutionar care a intrat in Parlament cu un trandafir in mana, devenise exemplu pentru alte foste republici sovietice. Fostul avocat scolit in Ucraina, SUA si Franta nu a ezitat insa sa se inscrie in cursa pentru un nou mandat prezidential, al carei deznodamant avea sa aiba loc sambata, mizand pe succesul avut in 2003, cand a reusit sa inlature regimul fostului sau mentor, Eduard Sevardnadze, castigand alegerile prezidentiale din ianuarie 2004, cu 96% din voturi. Anterior, Saakasvili ocupase postul de ministru al Justitiei, remarcandu-se prin lansarea unei reforme a sistemului judiciar ce l-a adus in conflict cu elitele georgiene. El a renuntat la portofoliul detinut dupa numai un an, apreciind ca este "imoral" sa ramana in guvernul presedintelui Eduard Sevardnadze. (D.E.)