Bugetul alocat a fost fixat la 60 de milioane de euroSlovenia a preluat oficial presedintia semestriala a Uniunii Europene, devenind astfel prima tara din fostul bloc comunist si dintre noile tari membre care detine aceasta functie.
Printre prioritatile agendei se numara ratificarea Tratatului de la Lisabona asupra institutiilor europene si situatia din Balcani.
Cu numai doua milioane de locuitori, tara, care a aderat la UE abia in 2004, stie ca posibilitatea sa de manevra va fi limitata: ea mosteneste un calendar prestabilit si va fi urmata la presedintia UE de Franta, stat cu pondere importanta in cadrul blocului comunitar si cu care a colaborat strans. Dar Slovenia vrea sa beneficieze din plin de statutul sau de fosta republica iugoslava pentru a servi drept pod de legatura intre UE si regiunea balcanica intr-un moment in care o proclamare rapida a independentei Kosovo de catre majoritatea albaneza pare inevitabila, comenteaza AFP, preluat de Mediafax.
"Una dintre principalele provocari cu care ne vom confrunta va fi ajungerea la o pozitie comuna a UE in acest dosar", a precizat secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Janez Lenarcici.
Fara a pronunta cuvantul tabu “independenta”, ministrul de Externe Dimitrij Rupel a asigurat Bruxelles ca doreste ca acest proces sa fie "incheiat pana la sfarsitul mandatului" tarii sale, la 30 iunie 2008. Statele Unite si aproximativ 20 de state UE sunt dispuse sa recunoasca independenta acestei provincii sarbe cu populatie majoritar albaneza, dar Ciprul, Slovacia, Grecia si Romania se opun acestui demers."Accelerarea procesului de aderare"Ljubljana doreste "accelerarea procesului de aderare" la UE a tuturor fostelor republici iugoslave: "Nu cerem o sustragere de la criteriile de aderare, dar vrem ca Europa sa fie mai voluntarista in asistenta acordata acestor tari si sa nu se multumeasca sa asiste pasiv", subliniaza Lenarcici. "Cunoastem foarte bine aceste state deoarece nu a trecut foarte mult timp de cand faceam parte din acelasi mediu economic si politic. Ramanerea lor in afara Uniunii nu serveste nici intereselor UE, nici intereselor lor", apreciaza el. „Noi credem ca este momentul sa punem punct definitiv crizei iugoslave. Totul a inceput in 1991 prin atacarea Sloveniei de catre presedintele iugoslav Milosevici. Noi consideram ca solutia de rezolvare a crizei este primirea in Uniunea Europeana a tarilor din Balcanii de Vest, asa cum s-a discutat in 2003 la summitul de la Salonic”, a explicat ministrul de Externe sloven, citat de BBC. Croatia a deschis aproximativ jumatate din cele 35 de capitole tematice care reglementeaza negocierile de aderare la UE, dar Serbia nu a "parafat" nici in acest moment acordul de asociere."Presedintia slovena va fi condusa de la Bruxelles"Ljubljana ar trebui, in acelasi timp, sa joace un rol esential in strategia de dezvoltare a competitivitatii UE si in politica de mediu si energetica, cele doua dosare strategice aflate pe ordinea de zi a summitului din martie 2008.
"O tara mica nu are puterea de a impune viziunile sale, dar poate fi eficienta in cautarea si obtinerea unui consens", a marturisit ministrul de Finante Andrej Bajuk, subliniind ca Slovenia va sti sa se inarmeze cu "umor si multa rabdare". Pentru analistul Borut Grgic, directorul Institutului de studii strategice de la Ljubljana, "presedintia slovena va fi condusa de la Bruxelles".
Dar Slovenia "si-a demonstrat capacitatile de gestionare a situatiei in timpul presedintiei Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE, in 2005) si, neavand nimic de dovedit pe plan european, ea si-a pierdut complexele si s-a implicat pe deplin pentru Balcani, asumandu-si rolul de pod de legatura intre Europa si aceasta regiune".Fosta resedinta a lui Tito este sediul presedintiei slovene a UECastelul de la Brdo, o fosta resedinta a maresalului Tito, va gazdui reuniunile Uniunii Europene in timpul presedintiei slovene. Slovenia a angajat peste 1.500 de functionari pentru primul mandat de presedinte al Consiliului Uniunii Europene. In total, in Slovenia vor avea loc 150 de reuniuni europene, inclusiv 14 reuniuni ministeriale, restul urmand sa se desfasoare la Bruxelles si Luxemburg. Proprietate a printului sarb Paul Karadjordjevici, castelul a fost confiscat de regimul comunist dupa al II-lea Razboi Mondial, devenind resedinta favorita a lui Josip Broz Tito, presedinte al Iugoslaviei din 1944 pana in 1980. Din 1991, autoritatile au transformat castelul in resedinta oficiala a oaspetilor straini.