Anul viitor se anunta a fi unul la fel de agitat ca ultimele cinci - sase luni din 2007, la aceasta contribuind atat factorii interni, cat si cei externi.
Majoritatea bancilor considera ca pe parcursul lui 2008 vom asista la o depreciere a monedei nationale, iar nivelul de 3,5 lei va fi "firul rosu" in jurul caruia vor fluctua cotatiile. Se repeta astfel evolutia din 2006, cand euro a avut totusi o tendinta depreciativa, care s-a continuat pana la jumatatea acestui an, cand a fost testat pragul de 3 lei.
Insa aceiasi analisti considera acum ca predictiile asupra cursului au devenit o adevarata loterie, dupa experienta din acest an, cand de la previziuni optimiste referitoare la cat poate scadea euro fata de leu s-a ajuns la cele pesimiste, privind care poate fi varful atins de moneda unica.
Pentru prima parte a anului viitor, cele mai pesimiste anticipatii vad un curs al euro urcand pana la 3,6 - 3,65 lei, aceasta in cazul in care se vor mentine sentimentele de aversiune fata de risc.
Desigur, din ecuatie nu poate lipsi banca centrala, cea care prin interventiile recunoscute din acest an, cel putin cele de la jumatatea lui, cand euro cobora sub pragul de 3 lei, a incercat sa obtina un nivel cat mai sustenabil pentru cursul de schimb.
Asa s-a intamplat, probabil, si in noiembrie, cand euro urcase aproape de nivelul de 3,7 lei.
Atentia bancherilor este indreptata acum catre intalnirea C.A. al BNR din prima parte a lunii ianuarie, unde va fi pusa in discutie politica monetara.
O crestere a dobanzii de politica monetara, care in prezent se situeaza la 7,50%, cu un sfert sau o jumatate de punct procentual, pentru a stopa efectul de crestere a inflatiei, ar putea readuce in piata romaneasca acele fonduri gestionate de marile banci occidentale.
Am asista astfel, dupa iesirile mari din noiembrie, de peste un miliard de euro, din cauza pierderilor pe care le-au inregistrat fondurile datorita crizei "sub-prime", la noi intrari de valuta, pe fondul unei posibile evolutii pozitive a dolarului.
Pe langa evolutia inflatiei, un rol important il vor avea valorile deficitelor comerciale si de cont, ultimul urcand la finele lui octombrie la 13,3 miliarde euro, in timp ce investitiile straine directe in economie vor acoperi mai putin din acest deficit, de la aproape 90% in 2006 spre 50% in 2008.
O arma importanta folosita de BNR este si cea a sterilizarilor excedentului de lichiditate in lei din piata, metoda folosita pentru a incetini derapajele negative ale leului. Acest proces s-a amplificat in ultimele doua saptamani, cand BNR a atras lichiditati in depozite cu scadenta la doua zile sau o saptamana, la o dobanda de 7,50%/an.
Din ecuatie nu pot lipsi insa factorii externi. Este vorba aici de mentinerea unei situatii de criza pe pietele financiare internationale, unde pierderile cauzate de fondurile ipotecare americane cu grad ridicat de risc s-au situat la nivelul sutelor de miliarde de euro, obligand marile banci centrale sa injecteze catre bancile comerciale cantitati uriase de lichiditate.
Mentinerea unei astfel de situatii tensionate, la care se adauga cresterea pretului la titei spre nivelul de 100 dolari/baril, care va avea un rol important in majorarea inflatiei la nivel global si posibilitatea intrarii in recesiune a economiei americane, vor accentua sentimentele de aversiune fata de risc ale speculatorilor, care isi vor lichida pozitiile pe pietele emergente, cautand plasamente-"refugiu" mai sigure, asa cum este aurul, al carui pret ar putea depasi anul viitor pragul de 900 de dolari.