Zona ofera o vasta varietate de atractii
Este un amestec uniform de civilizatii si culturiMaramuresul se schimba cu viteza luminii. Multi plang dupa pierderea, vanzarea sau mutarea (spre alte tari) a caselor de lemn, vechi de sute de ani; sau no
Zona ofera o vasta varietate de atractii
Este un amestec uniform de civilizatii si culturiMaramuresul se schimba cu viteza luminii. Multi plang dupa pierderea, vanzarea sau mutarea (spre alte tari) a caselor de lemn, vechi de sute de ani; sau noile biserici stabile, uneori cu o arhitectura surprinzatoare; sau atenuarea folosirii vesmintelor traditionale si a altor obiceiuri maramuresene.
Maramuresul de astazi este un amestec surprinzator intre vechi si modern, de romani, unguri, ucraineni (rusini) si tigani, de religii diferite, de veste de lana, lucrate manual, si sandale cu tocuri inalte, de carute trase de cai si de masini puternice, de piete care vand cartofi locali si banane importate, si, de asemenea, de baruri si terase deschise pentru a bea o ceasca de cafea sau o halba de bere. In orice caz, esenta Maramuresului dainuie: generozitate, caldura si solidaritate.
Aici multi tineri cred ca bucata lor de lume este unica si de neinlocuit, chiar daca multi aleg sa lucreze in strainatate pentru cativa ani sau pentru mai mult.
Celebrarea vietii, nuntile si botezurile sunt ocazii vesele. Se mananca si se bea bine, iar muzica, interpretata de un grup local sau la calculator, este un motiv pentru a dansa mult si bine - toata noaptea, in cazul unei nunti.
Casele din lemn sunt solide, de dimensiuni nobile, normale, si sunt o dovada vie a stiintei milenare a prelucrarii lemnului. Portile - care inca se mai fac - ilustreaza maiestria artizanilor si relatia intima pe care o au acestia cu materialul.
Interioarele caselor aproape ca explodeaza de culoare, miros atragator si obiecte mici care contin povestea creativitatii femeilor, a tesutului lor, a talentului lor in a conserva mancarea pentru iarna lunga. Şi ca si cum ar multumi cerului ca au fost destul de norocosi sa se nasca pe asa niste vai, morosenii si-au construit biserici - numai din lemn.Oferta turistica este extrem de bogataZona Maramuresului are o atat de bogata oferta turistica, incat singurul lucru care nu este disponibil in limitele acesteia e marea. In rest, regiunea acopera totul, de la excursii pe munte si sporturi extreme la turism cultural si religios, dupa preferintele fiecaruia si in functie de anotimp. Mai mult de 30 de zone naturale protejate, pajisti line, pline de iarba in timpul verii si de zapada in timpul iernii, munti acoperiti de paduri vesnic inverzite, toate se oglindesc in ape limpezi, de cristal, intinse pe toata regiunea. Indiferent de anotimpul in care le veti vizita, aceste locuri au magia lor si farmecul lor special si va veti gasi astfel in mijlocul naturii pure si a imprejmuirilor de vis.
Natura generoasa ofera posibilitati extraordinare pentru pace si recreere. Pentru cei carora le place sa exploreze, un sir lung de excursii poate fi facut atat pe vaile apelor, cat si prin munti. Excursionistii se vor bucura sa afle ca Maramuresul are o retea complexa de marcaje forestiere si de carari marcate, care ofera privelisti minunate ale satelor si ale peisajelor incredibile: lacuri mici, cascade, pesteri, rezervatii naturale, fauna rara.
Insa Maramuresul nu ofera numai o lectie de geografie; cultura si istoria sunt doua dintre caracteristicile principale care definesc acest teritoriu. Exista in aceasta zona numeroase locuri istorice, muzee si case memoriale. Faima regiunii se datoreaza mai ales monumentelor arhitecturale traditionale, peste 200, perfect pastrate pana in prezent. Toate acestea sunt pentru locuitori parte din viata de zi cu zi: case traditionale incantatoare, porti minunate din lemn, cunoscute peste tot in lume, biserici frumoase din lemn, cu turnuri care parca ating cerul.
Construite cu secole inainte si decorate in interior cu fresce extraordinare, bisericile din lemn din aceasta regiune nu reprezinta un simplu muzeu: ele sunt deschise pentru public, iar slujbele se fac regulat. Unicitatea si marea valoare a acestor biserici au fost recunoscute de catre una dintre cele mai importante autoritati ale lumii, UNESCO, ce a inclus opt dintre ele in Lista Internationala a Mostenirilor.Sapanta - Cimitirul VeselFaima localitatii Sapanta se trage de la renumitul sau Cimitir Vesel, care a devenit o importanta atractie turistica.
Numele cimitirului vine de la multitudinea de cruci multicolore si de la poeziile satirice si epitafele care sunt inscriptionate pe cruci. Legenda spune ca atitudinea vesela in fata mortii este un obicei al dacilor care credeau in viata vesnica, iar moartea, pentru ei, era doar trecerea spre o alta lume. Ei nu vedeau moartea ca pe un sfarsit tragic, ci ca pe o sansa de a intalni zeul suprem, Zamolxe.
Cimitirul dateaza de la mijlocul anilor '30 si este creatia artistului popular Stan Ion Patras, sculptor, pictor si poet in acelasi timp. Creativitatea lui Patras a scos la iveala aceasta monumentala si renumita opera de arta. Mai bine de 50 de ani, artistul a creat sute de cruci din lemn inscriptionate in stilul sau caracteristic. Dupa moartea lui, in 1977, opera lui i-a fost continuata de ucenicul sau, Dumitru Pop Tincu.
Materialul folosit pentru cruci este lemn de stejar, care este inscriptionat manual dupa ce a fost taiat si uscat. In partea de sus a fiecarei cruci exista un basorelief cu o scena din viata celui decedat. Scenele sunt simple si am putea spune chiar naive in stil, dar aduc din trecut viata locuitorilor satului, prezentand un aspect relevant din viata fiecaruia. Ele prezinta femei torcand lana, tesand covoare sau facand paine, barbati care taie lemne sau ara pamantul, pastori cu turmele, lucratori in lemn, lautari si multe alte ocupatii.
Dupa ce crucea este sculptata, ea este pictata de obicei cu un fundal albastru, asa-numitul "Albastru de Sapanta". Scenele sunt pictate folosind culori vibrante: galben, rosu, alb si verde.
Nicio cruce nu e terminata fara o scurta poezie, cateva rime simple, intre 7 si 17. Epitafurile sunt sincere, spontane si scrise la persoana I, mesaje adresate de persoana decedata celor care traiesc. Stilul este liric, dar satira se gaseste frecvent. Fiecare poem contine numele celui decedat, precum si un aspect esential din viata respectivei persoane. Cu desenele si poemele lor, Stan Ioan Patras si Dumitru Pop Tincu au reusit sa recreeze un intreg sat si au dat oamenilor o a doua viata dupa moarte. Cele mai mult de 800 de cruci pictate constituie o arhiva vasta care prezerva istoria locuitorilor din Sapanta.Muntii MaramuresuluiDintre muntii din regiune, Muntii Maramuresului sunt cei mai intinsi, cei mai neexplorati si cei mai salbatici, oferind un mediu superb celor care risca sa ajunga acolo: peisaje spectaculare, paduri curate trecute de rauri rapide, o gama abundenta de pesti si de vanat.
Situati la est de raul Viseu si in partea nord-estica a Ţarii Maramuresului, Muntii Maramuresului fac parte din Muntii Carpati si sunt formati dintr-un sir principal, care merge dinspre nord-vest spre sud-est. Acestia formeaza o bariera naturala intre Maramures si Bucovina, la est, si se extind departe, in Ucraina. Ei au aproape 100 km lungime, cu o suprafata totala de aproape 1.500 km patrati. Cel mai inalt varf este Varful Farcau (1,957 m).
Exista o multitudine de rauri si paraie. Doua rauri, Vaser si Ruscova, impart sirul in trei parti principale. Aceste rauri formeaza doua din cele mai impresionante vai din regiune, cu pante riscante spectaculoase. Vaser, cel mai important afluent al Viseului, este de aproape 60 km lungime. Valea este considerata ca fiind una dintre cele mai frumoase din Carpatii Orientali, oferind o succesiune de peisaje minunate si unice.
Doua lacuri glaciale pot fi descoperite in aceasta zona: Lacul Vinderel, cel mai mare lac glacial din Carpatii de Est, situat la o inaltime de 1,684 m, si Lacul Baita. Mai multe specii de plante unice in regiune au supravietuit in zona din imediata vecinatate.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.