La Palatul Parlamentului a avut loc simpozionul "Romania Educatiei, Romania Cercetarii. Calitate in Educatie, excelenta in cercetare. O perspectiva a Parlamentului". Lucrarile s-au desfasurat in doua sectiuni: invatamantul preuniversitar - Sectiunea A, invatamantul universitar si postuniversitar - Sectiunea B. Profesorul doctor Irinel Popescu, presedintele Comisiei pentru invatamant, stiinta, sport si tineret a Senatului, adduce in prim-plan prioritatile invatamantului universitar. Jurnalul National: Sunteti sustinatorul introducerii in invatamantul superior a unei ierarhii bazate pe valoare si pe rezultatele obtinute. Ce idei au fost avansate in acest sens in cadrul simpozionului? Prof. dr. Irinel Popescu: Aceas­ta idee, la care tin foarte mult, a fost promovata inca din raportul initial al Comisiei prezidentiale. In cadrul acestui simpozion, am reafirmat-o si eu, si alti participanti. Evident, mai sunt multe de facut, dar important este ca suntem pe un drum bun, care se va finaliza cu o evaluare si o ierarhizare a universitatilor din Romania.   Jurnalul National: Care sunt primii pasi in aceasta directie? Unul dintre acesti pasi, extrem de important, este cel al autoevaluarii, aspect discutat in ca­drul recentului simpozion. Criteriile ARACIS de evaluare universitara sunt cunoscute. Dar aceste criterii ar trebui aplicate de toate univer­sitatile, pentru o autoevaluare cat mai completa si cat mai minutioasa, care, pe de o parte, sa se constituie intr-o baza a evaluarii ulterioare de catre agentia externa, iar pe de alta parte sa fie facuta publica. De asemenea, pe site-ul fiecarei universitati ar trebui sa se gaseasca fisa de autoevaluare din motive de transparenta si de faci­litare a evaluarii externe. In felul acesta, nu numai ARACIS, ca agentie de evaluare, dar si orice agentie din lume sa poata evalua orice universitate.   Ierarhizare Jurnalul National: Care sunt consecintele ie­rarhizarii universitatilor? Corect inteleasa, ierarhizarea universitatilor ar trebui sa fie o masura benefica. S-ar stabili o clasificare in cel putin trei grupe: universitati organizatoare de licenta, universitati organizatoare de masterat si universitati organizatoare de doctorat. Aceasta clasificare presupune existenta unei infrastructuri si a unor preocupari care sunt diferite de la o universitate la alta. Dupa mo­delul statelor occidentale, premiind centrele de excelenta in care exista preocupari si infrastructura, putem sa ne dezvoltam mai rapid si astfel sa recuperam decalajul, comparativ cu tarile vestice. Cea mai neproductiva maniera de a investi este cea a alocarii in mod uniform a mijloacelor financiare, considerand ca toate universitatile sunt la fel. Nu sunt la fel. Dupa cum ar fi bene­fic, fara sa se supere cineva sau sa o ia intr-un sens peiorativ ori neadecvat, ca universitatilor sa li se aloce fonduri corespunzator nivelului pe care-l au.   Jurnalul National: Aceasta presupune un management eficient. In prezentarile facute in cadul simpozionului, s-a subliniat ideea managementului universitatilor si modernizarea acestuia, accentul fiind pus pe conducerea corporatista. Acest tip de conducere pare ca a dat cele mai bune rezultate la nivel international.   Jurnalul National: In ce consta acest tip de con­ducere? Conducerea universitatii apar­tine unui manager, selectat prin concurs. Managerul trebuie sa imbunatateasca indicatorii din fisa de autoevaluare, de aceasta de­pinzand durata mandatului. O alta idee este cresterea gradului de autonomie a universitatilor, care, de asemenea, daca ar fi corect inteleasa, este o masura benefica: ar putea sa-si promoveze cadrele pe baza propriilor criterii, evident daca fisa de autoevaluare atesta acest aspect.     Cercetare Jurnalul National: Ce idei s-au desprins in privinta dezvoltarii cer­ce­tarii? S-a sustinut necesitatea in­fiintarii unui institut national de cercetare, inovare si studii avansate. Acest institut ar concentra intr-o singura unitate capacitatile de cerce­tare ale Romaniei. Din punctul meu de vedere, eu sunt in favoarea unui asemenea institut, dar in domeniul medical as vedea un institut national de cercetare, inovare si studii avan­sate in medicina. Iar pe acest model as vedea institute similare in celelalte domenii.   Jurnalul National: In ce masura cercetarea poate contribui la promovarea universitara? In prezent, s-au creat premisele ca promovarea universitara sa se faca pe baza unor rezultate reale obtinute in cercetare. Deoarece granturile din importante competitii au fost consistente si au permis obtinerea unor rezultate palpabile si publicabile. Aceasta politica a granturilor va continua pe toate planurile: ca infrastructura de cercetare, ca organizare de manifestari, ca suport de publicatii. In acest sens, mi se pare important de spus ca Ministerul Educatiei si Cercetarii a investit intr-un parteneriat cu Editura ELSEVIER pentru a transforma 30 de reviste romanesti in publicatii ISI Thomson. Este o investitie colosala, de mare importanta. Editura ELSEVIER detine toate parghiile de transformare a unei publicatii cu impact national intr-una cu impact international.   Jurnalul National: Care au fost punctele de vedere ale studentilor participanti la acest simpozion? In cadrul simpozionului au avut prezentari doi studenti. Desi studentul este obiectul educatiei, totusi cerintele lui sunt printre parametrii neglijati in evaluari. Acest aspect reiese si din datele la nivel international. Astfel, se evalueaza performanta cadrelor didactice etc. dar facilitatile oferite studentilor - bibliotecile, caminele, cantinele, la­boratoarele etc - de multe ori nu sunt evaluate. In prezentarea facuta, un student la medicina a re­levat ca sunt ramuri ale inva­ta­mantului in care evaluarea ar putea fi mai usor de efectuat decat in alte domenii. Si medicina este un exemplu tipic. Evaluarea unei universitati de medicina ar insemna eva­luarea cadrelor didactice si a performantelor lor stiintifice, coroborate cu gradul de reusita a studentilor la rezidentiat. O universitate ar trebui sa ofere performante si la nivelul publi­catiilor cadrelor didactice, dar si la nivelul performantelor studentilor. Combinand aceste criterii, in cadrul universitatilor de medicina,a€‚s-ar obtine mai usor o ierarhizare. De asemenea, din prezentarile studentilor a mai reiesit o idee importanta: in ce masura ceea ce ei invata in universitati cores­punde cererii pietei. Asta inseamna ca, o data ce ei au ajuns pe piata muncii, trebuie sa se incadreze perfect cu ajutorul calificarii alese.   Fonduri "Cea mai neproductiva maniera de a investi este cea a alocarii in mod uniform a mijloacelor financiare, considerand ca toate universita­tile sunt la fel. Nu sunt la fel. Dupa cum ar fi benefic, fara sa se supere cineva sau sa o ia intr-un sens peiorativ ori nea­decvat, ca universi­tatilor sa li se aloce fonduri cores­pun­zator nivelului pe care-l au" Profesor doctor Irinel Popescu, presedintele Comisiei pentru invatamant stiinta, sport si tineret a Senatului   Performante "Evaluarea unei universitati de medicina ar insemna evaluarea cadrelor didactice si a performantelor lor stiintifice coroborate cu gradul de reusita a studentilor la rezidentiat. O universitate ar trebui sa ofere performante si la nivelul publicatiilor cadrelor didactice, dar si la nivelul performantelor studentilor" Profesor doctor Irinel Popescu, presedintele Comisiei pentru invatamant stiinta, sport si tineret a Senatului Finantare pe proiecte La acest simpozion a fost invitat presedintele Traian Basescu, care s-a referit, printre altele, si la modul de finantare a universitatilor. "Desi multe universitati solicita de mai multi ani renun­tarea la sistemul finantarii pe cap de student si trecerea la finanta­rea multianuala pe proiecte, mi­nisterul vrea mentinerea, in mare masura, a sistemului actual. E drept ca proiectul mentioneaza finantarea pe cicluri de studii, dar ramane totusi esentiala, centrala finantarea pe cap de student. Acest sistem este aspru criticat, pentru ca nu permite asigurarea calitatii: cat timp universitatile sunt constranse de numarul de studenti dintr-un an, evaluarea nu va fi neutra si consistenta."