Presa, posturile de televiziune franceze au consacrat in ultimele zile spatii neobisnuit de mari comentariilor, mai bine zis criticilor - uneori foarte dure - la adresa presedintelui Nicolas Sarkozy pentru fastul cu care l-a primit la Paris pe colonelul Kadhafi, dupa ce, anterior, vizitase China, Libia, Algeria sau il felicitase pe Vladimir Putin pentru victoria partidului sau in recentele alegeri legislative. Chiar membri ai Guvernului francez, inclusiv seful diplomatiei, Bernard Kouchner, sau Rama Yade, secretar de stat pentru drepturile omului, au avut interventii televizate in care au dezaprobat maniera festivista in care a fost primit Kadhafi. Ramada Yade, o tanara de culoare, si-a expimat regretul ca "drepturile omului, de care ea raspunde in Guvern, nu au aceeasi greutate ca balanta comerciala". In opinia unora dintre analisti, intre care si Claude Imbert, de la saptamanalul "Le Point", asistam, practic, la un fel de "realpolitik" a` la francaise. Francois d'Orcival, editorialist la cotidianul "Le Figaro", sublinia ca sentimentele sunt, fara indoiala, de inteles, dar a nu se uita ca exporturile franceze sunt evaluate la circa 400 miliarde de euro, in timp ce importurile vor fi anul acesta cu 35 miliarde de euro mai mari. In decursul ultimilor 10 ani, soldul schimburilor comerciale ale Frantei s-a inversat. Daca inainte era excedentar cu 25 miliarde euro, acum este deficitar cu 35 miliarde. Un deficit ce se adauga la alte dificultati, toate fiind efectul nu numai al cresterii pretului la petrol si al fragilizarii dolarului american, ci si al diminuarii competitivitatii franceze. Doua treimi din schimburile comerciale franceze, reaminteste d'Orcival, se deruleaza in Europa, unde am pierdut si pierdem o parte din piete, iar in Asia (60 la suta din comertul mondial) inregistram cel mai mare deficit. Or, exporturile inseamna loc de munca pentru un francez din patru. Mai mult, ele mentin active industriile agroalimentare si tehnologia inalta: uzine, cercetarea, universitatile si scolile. Nu poti - precizeaza analistul de la "Le Figaro" - sa protestezi fata de delocalizarea activitatilor industriale si in acelasi timp sa vrei o selectare a contractelor in strainatate in functie de regimul politic din tarile respective sau de sentimentele pe care le ai fata de liderii acestora.Cresterea capacitatii de export, singura cale de reinnoireHubert Vedrine, un fost ministru de Externe francez, crede ca in locul intretinerii sentimentului de teama fata de mondializare, mai utila este cresterea capacitatii de export, intrucat aceasta este singura modalitate de reinnoire si de crestere a competitivitatii. Oliver Dassault, raportor special al Comisiei finantelor pentru comertul exterior, propune sa se faca din exporturile spre Estul european, in Asia si in Orient "un imperativ politic si industrial". Asia a dat un exemplu in aceste sens: cresterea schimburilor comerciale a avut un impact pozitiv asupra cresterii economice. In urma cu doua decenii, reaminteste "Le Figaro", Coreea de Sud, Taiwanul sau Singapore aveau statutul de "tari emergente". Astazi sunt furnizorii si concurentii Frantei. Or, tocmai aceste lucruri au fost sesizate de Nicolas Sarkozy. Este acum tinta criticilor pentru relatiile sale cu Hu Jintao, cu Putin sau cu Kadhafi, dar este suficient a consulta cifrele comertului francez cu tarile respective, pentru a intelege ofensiva sa externa cu obiective economice foarte clare. Ele atesta existenta unui deficit important cu toate tarile vizate: 18 miliarde euro cu China, aproape 5 miliarde cu Rusia. Din Libia, Franta cumpara de la Kadhafi petrol in valoare de 2 miliarde de euro si ii vinde produse de doar 430 milioane de euro. Iata de ce, subliniaza analistul de la "Le Figaro" in apararea lui Sarkozy, acesta a reactionat rapid si a semnat contracte importante: de 20 miliarde de euro cu China, 5 miliarde cu Algeria, 10 miliarde cu Libia si sunt asteptate alte contracte valoroase cu Ryadul, unde in zilele urmatoare va efectua o vizita. Aceste contracte inseamna locuri de munca pentru mii de francezi. Avem, astfel, in balanta, pe de o parte, emotiile de moment, iar de cealalta parte, francezii, care vor avea mai multe locuri de munca. Sarkozy, conchide "Le Figaro", aplica dictonul intelept: "Fara bani in afacerile de inima, fara inima in afacerile ce implica bani".