Finlandezii, fosti aliati ai Germaniei naziste, sustin ca simbolul are doar valoare religioasa.

Finlandezii privesc cuindulgenta svastica nazista Nu mai putin de 16.000 de inele de argint purtind semnul svasticii au fost vindute in Finlanda, la pretul de 60 de euro, in perioada premergatoare Craciunului, banii obtinuti urmind sa intre in contul Asociatiei Veteranilor de Razboi, care numara 80.000 de fosti combatanti din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Initiativa veteranilor a fost popularizata de mai multe personalitati finlandeze, printre care si un vicecampion olimpic la biatlon. „Nu exista nici o confuzie in Finlanda. Pentru noi svastica nu este un simbol negativ", se arata intr-un comunicat al Asociatiei Veteranilor, care face referire si la descoperirile arheologice care dovedesc ca semnul crucii incirligate simboliza pacea si fericirea, cu mii de ani inainte de utilizarea sa de catre nazistii germani.

Actiunea veteranilor aminteste de modul in care finlandezii au sprijinit efortul de razboi al fortelor aeriene, in 1940, cind Finlanda facea fata invaziei trupelor sovietice. Populatia a donat atunci obiectele din metale pretioase, primind in schimb inele de fier. Acestea erau inscriptionate cu o svastica albastra, emblema fortelor aeriene. Trupele finlandeze au reusit sa faca fata, timp de aproape jumatate de an, unei armate sovietice de patru ori mai numeroase si dispunind de aproape 7.000 de tancuri si 4.000 de avioane, fata de cele 30 de tancuri si 130 de avioane ale Finlandei.

Data fiind agresiunea sovietica, alianta facuta cu Germania nazista este privita de finlandezi ca o necesitate. „Finlandezii si germanii au fost frati de arme impotriva sovieticilor. Nu ne-am fi putut mentine independenta fara sprijinul german. Ne-am aparat independenta si democratia si nu am avut soarta Cehoslovaciei sau a Estoniei", arata pentru „Der Spiegel" Marjaliisa Hentilä, directoarea Institutului Finlandez din Germania. Ea a precizat ca Finlanda a acordat azil evreilor refugiati din Germania, unii dintre ei luptind chiar in armata finlandeza.

De altfel, generalul Carl Gustaf Mannerheim, liderul Finlandei in timpul razboiului si cel care a incheiat alianta cu Germania, nu a impartasit soarta conducatorilor din celelalte state satelite ale celui de-Al Treilea Reich, fiind presedinte al Finlandei intre 1944 si 1946. El a renuntat la alianta cu Adolf Hitler in 1944 si nu a fost niciodata acuzat de crime de razboi.

Berlinul spune „nein" Israelului Guvernul Germaniei a refuzat sa mai negocieze cu Israelul plata unor compensatii suplimentare pentru supravietuitorii Holocaustului. Incepind de la acordul din 1965 privind plata individuala a compensatiilor, Germania a platit supravietuitorilor, majoritatea stabiliti in Israel, peste 63 de miliarde de euro. Israelul a cerut recent suplimentarea sumelor, argumentind ca beneficiarii sint persoane foarte in virsta, a caror ingrijire este foarte costisitoare.