Descalecarea in Ungaria

Daca in cea mai mare parte a tarii intrarea in Uniunea Europeana nu a adus modificari ale cotidianului,  pentru romanii de la granita de Vest a tarii se simte schimbarea. Inainte se limitau la a-si face cumparaturile mari in Ungaria, acum merg la doctor, petrec week-end-ul in casa de vacanta ori se intorc... acasa, seara, dupa munca, din Romania.


Cand se va scrie si o istorie a acestei epoci, numite generos in imprecizii si nuante "timp de tranzitie", un loc aparte vor detine, cu siguranta, efectele dreptului la libera circulatie. Daca inca n-am fost in stare sa facem un muzeu al cotidianului comunist, poate ca generatiile viitorului vor fi mai vrednice in consemnarea si conservarea formelor de cultura materiala specifice timpului nostru.


PRACTICI DE TRANZITIE. Intr-un posibil "muzeu al omului" care a trait cumpana dintre milenii in aceasta parte a Europei, pasaportul din a€™90 va fi exponat central. Pentru romanii domiciliati in judetele vestice, pasaportul la purtator a fost si inceputul practicilor economiei de piata. Intreprinzatorii care n-au pierdut noptile in fata televizorului, urmarind chinurile "facerii" democratiei cu forcepsul revolutionarilor cepeunisti, si-au exersat cu folos aptitudinile de negustori ambulanti in pietele Ungariei. "Pietarii" ce "exportau" marfurile din stocurile acumulate in sectiile de menaj ori feronerie ale magazinelor universale de altadata ori achizitionau din fabrici marfurile refuzate dupa "descoperirea" bazarelor turcesti au "intemeiat" afacerile private.

Practicile acestea si altele apartinatoare tranzitiei noastre au folosit insa si economiei maghiare. Cum, la noi, "condamnarea trecutului" e inca proces in plina desfasurare si in agricultura faina, legumele si carnea ungureasca si-au croit incoace statornica albie de desfacere.


FÃ…RÃ… COZI LA VAMÃ…. Pana la admiterea Romaniei in UE, portile de tranzit ale tarii spre Vest erau subiecte nelipsite ale telejurnalelor din preajma sarbatorilor. Cozile, uneori masurate in kilometri, la intrarea ori iesirea din tara, sunt acum amintire.

Prin Vama Turnu, bunaoara, bate vantul, desi e punctul de frontiera cel mai apropiat Aradului. Putin peste 20 de km din orasul cel mai vestic al tarii, dupa ce ai aratat buletinul unuia dintre graniceri ("ungurului" la iesirea din tara si "romanului" la intoarcere), intri direct in localitatea anuntata bilingv Battonya - Batania.

E sambata, inca dimineata, ploua marunt si rece, iar pe strazi, tipenie de localnic. In vecinatatea farmaciei, instiintarea bilingva a unei agentii imobiliare atrage atentia. Vrem sa ne cumparam casa in Batania? Momentan proprietarul lipseste, dar, prin contactul telefonic indicat, "24 de ore din 24, ziua si noaptea, la dispozitia dvs.!".

Vorbim romaneste, ni se raspunde ungureste. Si unii si altii, ca toti cei crescuti in amalgamul etniilor din zona, "intelegem dar... nu stim vorbi". In felul acesta, un biciclist ne ghideaza bine catre casa parohiala si biserica romaneasca.

  SCHIMBARE. Parintele Ilie Ciocan pastoreste in Ungaria o comunitate ortodoxa intr-o dinamica mai complicata decat parohiile din taraENORIASII PÅRINTELUI CIOCAN. Pe Strada Hunyadi sunt mai multe biserici. Nu si cea catolica, construita in chiar centrul localitatii, cum de altfel au fost asezate in orasele si targurile transilvanene asezamintele cultului oficial maghiar.

Biserica romaneasca, dupa cum arata inscriptia de pe frontispiciul ei - anul 1872 - , s-a facut in vechime, comparativ cu multimi de biserici satesti din tara. La casa parohiala poarta dinspre strada e deschisa, iar cheia se afla in usa locuintei preotului. Semn ca... parintele nu se teme de hoti si e undeva pe aproape.

Il recunoastem curand, nu dupa port, ci dupa interesul ce-l arata masinii noastre cu numar de Arad. Povestim in biserica pustie in vreme ce cercetam numele romanesti, scrise in grafie maghiara, de pe scaunele enoriasilor, podoabele icoanelor si obiectelor de cult ortodoxe in alaturarea coroanelor din frunze si flori tipic catolice ori stergarelor albe brodate - piese comune in lazile de zestre pregatite pentru fete sasoaice, unguroaice, slovace ori romance ardelene.

In 1990, parintele Ilie Ciocan fusese primul "preot misionar" roman intr-o fosta tara comunista. Nu s-a simtit strain fie si pentru ca in Batania se nascuse strabunicul sau, Soldan Manaila, cu putin inainte de desavarsirea acestei biserici. Prin a€™90, asezarea avea 16.000 locuitori, din care acum au ramas ceva mai mult de-o treime. Lipsa locurilor de munca i-a facut pe localnici sa se mute spre vestul mai industrializat al tarii.

Comunitatea pe care fusese trimis s-o pastoreasca preotul Ciocan numara 400 de romani. Acum e mai greu de stiut cati ortodocsi are, pentru ca generatiile tinere, in loc sa se apropie de biserica, s-au departat. Dupa spusele parintelui insa, dupa admiterea Romaniei in UE, circa 200 de case din Batania s-au cumparat de catre romani veniti anume pentru asta din tara. Case in satele unguresti de langa granite au fost cumparate la inceput de romani ca resedinte de week-end si vacanta, unii insa s-au stabilit aici definitiv si fac naveta spre slujbele din Romania.


NAVETISTI INTERNATIONALI. La nici 200 metri de biserica, intr-o  casa mare si trainica - ce-ar fi, fara modestie, numita "vila" la Bucuresti - domiciliaza tanara familie Putin. In chiar ziua calatoriei noastre sarbatoreau "taierea motului celui mic", dupa obiceiul adus de mama din Vechiul Regat. Jurnalista Mihaela Putin e bucuresteanca, dar maritandu-se cu un aradean s-au mutat... in Ungaria. Ea e deocamdata in concediu pentru copil, dar sotul face naveta la Arad. Distanta e mica, drumul bun, prin vami se trece incetinind viteza. "Curatenia, linistea, civilizatia mai ridicata a comunitatii sunt avantajele mari de-a locui aici", spune tanara doamna Putin.     

Achizitiile de case in Ungaria, ne-au explicat mai tarziu Manuela Neamt si Andreea Bogdan, angajate ale Agentiei Imobiliare Lang din Arad, au insa ca prima motivatie pretul. Desi, datorita marii solicitari, pretul caselor din Ungaria a mai crescut, se mentine cam la jumatate prin comparatie cu imobilele din Romania. In satele unguresti sunt generalizate canalizarea si racordul la gaz, iar in termeni de utilitati ai spatiului locuibil, baile si toaletele din incinta sunt dotari subintelese. Si nu in ultimul rand - siguranta: ai mai putine sanse sa fii calcat de hoti, iar vecinii sunt oameni de incredere chiar daca nu-ti tocesc in vizite pragul si n-au "banca la poarta".


PLÃ…CERI DE WEEK-END. Desi fiecare dintre orasele mai rasarite ale Romaniei este dotat acum cu supermarketuri, pentru cumparaturi mai importante, din imprejurimile Aradului sau Oradei, tot in Ungaria se merge. Pe drumul ce strabate prin Pusta - cum e numita Marea Campie a Ungariei - din Batania spre Szeged, ajungem la Oroshaza. La fel de obisnuita si cu aceleasi noutati ale tranzitiei ca Batania, asezarea are in margine un mare magazin Tesco. Surpriza insa! Sambata catre amiaza, aproape de sarbatoarea Craciunului, timp in care bucurestenii se calca in picioare in asemenea locuri, in Tesco, la Oroshaza... bate vantul! "Akcio", "Akcio", "Akcio" (reducere) - esti avertizat de pretutindeni, dar nimeni nu se-mbulzeste.

La ghiseul de schimb valutar auzim iar vorba romaneasca. Intram in vorba cu Zorina Barna, economista din Arad, venita in cautarea unei piese anume pentru o masina agricola a tatalui ei. Altfel, la Oroshaza, vine deseori vara, la strand. Amenajarea apelor termale de aici surclaseaza oferta de-acasa. Cu echivalentul a 20 de "roni" beneficiezi ziua intreaga de sezlong, sauna, jacuzzi si piscina. Curatenia e la inaltime, iar poluarea sonora interzisa. Fie ca te pasioneaza manelele, fie iti place Brahms, asculti in casca, fara sa obligi pe altul sa-ti impartaseasca gusturile si trairile.

In barul din incinta magazinului, ne alaturam unei mese imprejurul careia stau la o cafea cinci aradeni. Asteapta factura pachetelor-cadou de Craciun pentru cei 600 de copii ai enoriasilor uneia dintre bisericile pentiscostale aradene. "Vom iesi cu circa 30%-50% mai ieftin, cumparandu-le de aici fata de aceeasi marfa cumparata acasa", estimeaza Florin Trifa, economist la Feroneria Arad. Cum e posibil? In structura pretului cu amanuntul de la noi, opineaza interlocutorii mei, intra adaosuri care intr-un final incurajeaza si favorizeaza nemunca unor conationali. "Am o familie mare cu opt copii, isi incepe explicatia Nicolae Banta, operator la statia de oxigen de la Spitalul Matern Arad. Crestem si animale, facem si agricultura la salasul ce-l avem in apropierea orasului. Ar fi fost de dorit sa angajam pe cineva sa stea acolo - sa nu scoli un copil, elev sau student, la ora 4 dimineata ca sa hraneasca animale - , dar nu gasesti pe nimeni. Pentru ca, la noi, oameni apti de munca primesc ajutorul social fara sa faca nimic, desi acesta e conditionat de activitati in favoarea comunitatii. Se incalca legea si se incurajeaza traiul din venitul celorlalti. Asa cresc impozitele si preturile, iar aceia care merg la lucru primesc salarii mici care-i "incurajeaza" sa-si "faca rost" de vreo pensie sau ajutor social. Aceasta nu se intampla in Ungaria. Aici statul ii subventioneaza direct pe producatori, iar la pretul de vanzare al fainii, uleiului, legumelor ori carnii se simte. Facem banii in Romania si cumparam de aici. Ii ajutam pe ei sa produca mai mult si mai ieftin si sa vanda mai bine".

In privinta busculadelor romanesti de sarbatori, aradenii au o explicatie comuna. Am ramas "inapoiati". Ca-n vremea cand n-aveam mancare pe saturate, oamenii rabdau si se pregateau indelung pentru a se-mbuiba, macar de sarbatori.


DOCTORI MAI BUNI?! Daca shoppingul in strainatate poate fi moft ori distractie, cu mai mare mirare inregistrezi schimburile de numere de telefon si recomandari pentru doctori si spitale din Ungaria. Controale medicale, analize de rutina si chiar tratamente de fizioterapie se programeaza si se platesc de "omul de rand" in tara vecina.

Un consult oftalmologic pentru sotie l-a costat la Szeged 70 de "roni", imi spusese taximetristul aradean Ioan Rusz. La Arad, i-au recomandat gresit dioptriile. "In 5 minute, cat dureaza aici consultul, nu-i de mirare! La Szeged am fost programati cu 3 saptamani inainte, dar in intervalul de o ora, cat a durat programarea, specialistul s-a ocupat doar de consultul sotiei mele."

Sufocate de numarul prea mare de pacienti, cadrele medicale din tara pierd mult in apreciere prin comparatie cu medicii din vecinatate, care pot lucra respectand standardele profesiei lor, isi pot trata si ingriji cu consideratie si in mediu adecvat pacientii. Echipamentul medical invechit, inghesuiala, lipsa de confort - si chiar de igiena - din spitalele noastre atarna greu in decizia internarii in spitale si maternitati din Szeged. "Unul dintre copiii mei s-a nascut cu un handicap, isi incepe mecanicul auto Nelu Beke relatarea experientei sale intr-un spital din Szeged. I-a cazut un dinte, l-a inghitit si a ajuns unde nu trebuie. De vineri pana marti m-am plimbat cu el la doctori si spitale din Timisoara. In cele din urma, mi-au dat in scris ca n-au aparatura necesara operatiei fara risc. Marti seara am ajuns cu el in spital, la Szeged, miercuri i-au facut analize, iar joi mi-au operat si externat copilul. Am platit echivalentul a 600 euro - cu chitanta - , fara spert la doctori sau asistente. In doua-trei luni sper sa-i recuperez de la asigurari."

Tarifele de consultatii, analize si tratament sunt uneori la nivelul mitei ce se plateste in spitalele romanesti, ma asigura Ionel Tomus si Dorel Casalean, ce-mi relateaza opinii favorabile tratamentelor si consultatiilor facute de cunoscuti in Ungaria. Credeti ca sunt mai buni ca ai nostri doctorii din Ungaria sau din alta tara?, i-am intrebat. Nu atat mai buni, ci lucrand in conditii mai bune - a fost parerea interlocutorilor mei. Li s-au creat conditiile potrivite sa-si faca meseria bine. Si si-o fac. In vreme ce sistemul din sanatate - ca si cel de invatamant ori din administratie - il obliga pe acela care ajunge in el sa se comporte altfel de cum a sperat.          In vest e mai bine! Intr-adevar, stilul de viata al romanilor din vestul tarii s-a schimbat in mai bine prin adaugarea unor facilitati din Ungaria. Se scurg insa peste marginea tarii - in pierdere, nu in castig la scara economiei nationale - , banii din Romania.   

Alt model de schimbareCu referire la istoria postcomunista, de semnalat este faptul ca in 1989, Ungaria avea o datorie externa de 20 miliarde de dolari. Saraca in resurse naturale, dependenta de importurile de energie electrica si gaze din fosta Uniune Sovietica, tranzitia spre democratie si economie de piata a fost insa mult mai bine gestionata decat in Romania. Conform ultimelor date oferite de Banca Mondiala privind PIB-ul pe cap de locuitor, in Romania (5.633 dolari) acesta depasea, in 2005, cu putin jumatatea celui din Ungaria (11.340 dolari). Observatiile facute intr-o prezentare a Ungariei de Szavai Janos, fost ambasador al Ungariei in Franta, actualmente profesor la Sorbona, pot servi ca explicatii ale acestui decalaj: "Stabilitatea politica, existenta cadrului juridic, absenta miscarilor sociale revendicative si calitatea fortei de munca au atras numerosi investitori: intre 1990-1994 Ungaria a reprezentat destinatia a 50% din totalul investitiilor derulate de tarile occidentale in tarile foste membre ale CAER. Statele de provenienta a capitalului au fost Statele Unite ale Americii, Austria, Germania si Franta. In 1994, multumita privatizarilor si intreprinderilor nou create, mai mult de jumatate din PIB era produs de sectorul privat. In aceasta perioada, cu toate ca a pierdut pietele din Est, Ungaria a reusit sa sporeasca volumul exporturilor prin identificarea de piete de desfacere in tarile membre ale OECD. Inflatia, inevitabil efect al liberalizarii preturilor si al celorlalte masuri de transformare economica, nu a depasit rata de 37%, iar in 1994 a fost redusa la 19%. In 1990, 1991 si 1992, balanta de plati, dupa multi ani in care a inregistrat deficite, a fost echilibrata".

---

Despre autor: