Sint critici, selectivi, pragmatici si ahtiati dupa informatiile venite prin new media. Tinerii de elita, trendsetterii, reprezinta cam cinci procente din tineretul roman, dar activismul si interesele lor economice vor putea schimba actuala ordine politica, tragind dupa ei grosul celor pasivi care inghit cultura de mina a doua. La o prima vedere, studiile sociologice ale ultimilor ani ofera un portret pesimist al tinerilor romani. Cei cu virste cuprinse intre 25 si 35 de ani sint mai conservatori decit acum zece ani, prefera manelele si emisiunile tv de divertisment, iar o treime nu citesc niciodata, dar nici sport nu fac. Exceptia e data de un segment ingust din generatia de 20 de ani care n-a mai prins comunismul. Este generatia pustilor dependenti de Internet, critici, care nu vor sa asculte de nici un sef si extrem de pretentiosi in privinta produselor culturale din care se infrupta. Stiu sa-si ceara drepturile si sint suficient de pragmatici ca sa priceapa ca trebuie sa schimbe situatia politica actuala daca vor s-o duca bine.

„Se tot vorbeste, intr-un limbaj de rumegus, despre «tinerii din ziua de azi» ca si cum ar fi o masa de ignoranti, victime ale consumerismului, dar de fapt in interiorul lor exista o diversitate extrem de mare", atrage atentia sociologul Radu Malureanu, director adjunct la Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii (CSCDC). Plecind de la ultimul barometru cultural, el a identificat unsprezece categorii de tineri, fiecare cu propriul stil de viata. Trei sferturi dintre tineri sint reprezentati de „pasivi" si „lenesi", sustine sociologul. Acestia isi ocupa timpul liber uitindu-se la televizor, mai ales la emi-siuni de divertisment, si prefera, de obicei, manelele si muzica usoara romaneasca. Locuiesc in mediul rural, dar si in orase mari si „ar dormi sau ar merge la pescuit cu baietii mai degraba decit sa asculte muzica sau sa citeasca", sustine Malureanu. 60% dintre tinerii de la oras se uita zilnic la televizor, iar 70% nu merg niciodata la cinema, teatru sau la opera. In plus, 30% nu citesc niciodata, arata un studiu realizat in 2007 de Gallup si de Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor (ANSIT). „Fata de Occident, in Romania, consumul tv e usor exagerat la tineri, pentru ca exista putine oferte alternative", explica sociologul Sorin Mitulescu de la ANSIT.

„Traditionalistii" reprezinta un alt segment al tineretului autohton detectat in studiul CSCDC. Sociologul Horatiu Rusu, de la Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu, afirma ca, de fapt, tinerii de azi sint si mai conservatori decit erau la inceputul anilor ’90. Comparind date statistice din 1993, 1999 si din 2005, el demonstreaza ca valori precum autonomia si stimularea palesc in fata conformismului, a autoritatii si a religiozitatii. Paradoxal, in raport cu tinerii de acum 15 ani, tinerii de azi sint mai putin toleranti fata de homosexualitate, prostitutie, avort sau fata de divort. Tendinta conservatoare este predominanta in special la sate, dar asta nu schimba cu nimic lucurile. „Ginditi-va la un tren care merge de la vest la est, adica de la liberalism spre conservatorism. Pe parcurs, unii coboara (tinerii care trec de 35 de ani), iar altii urca (cei care implinesc 18 ani). Tinerii din mediul rural se deplaseaza spre locomotiva, deci spre conservatorism, iar cei din urban se plaseaza spre coada trenului. Nu uitati insa ca trenul merge de la vest la est. Asta e tendinta generala, chiar daca exista polarizari interioare", spune Rusu.

In ciuda acestei tendinte spre conservatorism, printre tinerii oraselor mari se profileaza un grup aparte, care tine mortis sa se desparta de stilul de viata al parintilor. „Se vad ca facind parte dintr-o generatie libera, curioasa, the funk generation. Generatia intrata in scoala dupa ’90 este democratica, practica, orientata spre experimentare si spre atitudinea de tipul «do-it-yourself»", explica Andreea Vasile, PR la organizatia ORICUM. Dintre prioritatile acestora, 82% au pus pe primul loc familia, vazuta mai ales ca refugiu, dupa care urmeaza prietenii, scoala, banii si societatea, potrivit unui studiu realizat de ORICUM pe tineri cu virste cuprinse intre 15 si 25 de ani.

Pustii sub 25 de ani reprezinta „generatia refuzului, a negatiei", afirma sociologul Alin Gavreliuc de la Universitatea de Vest din Timisoara. Problema, spune el, este ca acestia nu au cu ce sa inlocuiasca valorile respinse. „Situatia poate fi pusa pe seama unui calcul politic. Tot circul mediatic din ultimii 17 ani e o forma de a tine tinerii departe de sfera publica. De aici vine retragerea lor «dupa blocuri»", spune sociologul timisorean. El intrevede totusi o sansa. „Cam cinci procente dintre tinerii in jurul a 25 de ani care au acces la informatie si care n-au fost marcati de comunism vor avea in curind interese economice bine precizate si vor face urmatorul calcul: actuala ordine politica nu ne poate ajuta, deci trebuie sa ne cream propria locomotiva. Exista deja tineri in functii de conducere, cu influenta, care vor dori sa schimbe sistemul", prevede Gavreliuc.

Potrivit studiului ANSIT, polarizarea in rindul tinerilor arata astfel: 14% sint „pasivii" care nu discuta cu nimeni despre ce se intimpla in tara, utilizeaza putin computerul si urmaresc emisiuni de divertisment, explica Sorin Mitulescu. De cealalta parte se afla cei 7% care au participat cel putin o data la actiuni de voluntariat (legate de mediu, cultura etc.). Din rindul lor provin de obicei trendsetterii, cei care stiu cel mai bine ce e sau nu „cool". „Liderii de opinie din licee si din primii ani de facultate au placerea de a contesta un adevar pina il inteleg. E o generatie a intrebarii, prima care are curajul sa conteste cu voce tare. Sint dependenti de Internet, iPoduri si MP3 playere, fiind avizi de informatie", le creioneaza portretul Oana Mirila, cercetator in marketing la Institutul GfK Romania. Ea mai spune ca spiritul lor contestatar se vede si in lucrurile pe care dau banii. „Nu sint loiali fata de nici o marca. Afla totul repede de pe chat, de pe bloguri si site-uri, dupa care incep sa compare", spune specialista in marketing.

De acelasi grup de elita se ocupa si Cristina Pop, de la ANTZ Communication. Specializata in „cool hunting", ea spune ca „principala obsesie a trendsetterilor o reprezinta unicitatea, premiera si creativitatea". Lumea lor este una in care „diferenta face regula". Exista insa in interiorul acestei elite o serie de subgrupuri definite de gusturi specifice. „Tocilarii tehnologici" sint tinerii cu virste cuprinse intre 12 si 25 de ani „obsedati de tehnologie, dar mai ales de IT", spune Pop. Sint fani Apple, socializeaza de preferinta online, iar o parte dintre ei, cei din comunitatea otaku, impartasesc pasiunea pentru cultura manga. Tot mai vizibili la noi sint si adeptii curentului emo, strins legat de muzica hardcore punk din Washington DC de la mijlocul anilor ’80. „Sint emotionali, sensibili, timizi si depresivi si pot fi recunoscuti dupa jeansii negri strimti, tunsorile drepte asimetrice, papuci de canvas sau de skater", adauga Pop.

„Miniprenorii" ar putea fi inca un segment din rindul trendsetterilor abia iesiti de pe bancile liceului. Se diferentiaza de ceilalti prin aceea ca nu mai vor sa fie angajati, sa semneze condica si sa asculte de sefi. „Viseaza la joburi care sa le transforme hobbyurile in conturi grase si lucreaza adesea ca freelanceri in design, media, muzica, foto sau in fashion", arata Cristina Pop. Respingerea inregimentarii la birou si pragmatismul tinerilor de elita sint confirmate de statistici. In urma unui chestionar realizat de organizatia ORICUM pe 378 de tineri, 117 au spus ca vor sa lucreze in propria companie, 43 intr-una cu capital strain, 128 intr-o multinationala si abia 14 in sistemul public. Legat de felul in care privesc munca, tinerii de peste 30 de ani si cei de 20 de ani mai au putine in comun, spune consultantul Rudolf Fedorovici, de la Advice Human Resources. „Generatia anilor anilor ‘90 era dispusa sa munceasca peste program pentru orice libanez care deschidea un en gros pe un salariu de nimic, eventual la negru. Acum trecem intr-o alta etapa de maturizare a societatii", precizeaza consultantul. Noul val stie sa-si ceara drepturile si nu mai vrea sa-si sacrifice viata personala de dragul jobului. Totusi, numarul de tineri workaholici va creste in continuare, crede Fedorovici. „Tinerii care se concentreaza foarte mult asupra carierei lor vad acum mult mai repede rezultatele. Recompensele sint mai mari si mai adaptate eforturilor, spre deosebire de generatia anterioara care era dispusa sa stea la lucru peste program, chiar daca stimulentele nu erau pe masura", arata consultantul.

A imparti tinerii in „pasivi" si „implicati", intre conservatori si tineri ahtiati dupa nou e mult prea simplist. Din perspectiva consumului cultural, aceste categorii pot fi mai bine rafinate, crede sociologul Radu Malureanu. „Devoratorul" si „colectionarul" sint snobii prin excelenta, care pun mare pret pe colectiile de DVD-uri si CD-uri, stiu limbi straine si asculta muzica simfonica. „Poliglotul" duce o viata boema, vrea sa se perfectioneze, calatoreste si este anticonsumerist. „Astazi tine de elitism sa fii anticonsumerist si sa injuri mall-ul. Si chiar daca e vorba de snobism, categoriile colectionarilor, implicatilor si boemilor sint cele care vor putea construi acel middle class pe care-l asteapta toata lumea. Ei vor fi motorasul culturii, cei care vor frecventa cafenelele culturale si concertele", spune sociologul de la CSCDC. Legati prin aceleasi interese pragmatice, prin dorinta de a contesta, dar si prin gusturile pentru cultura alternativa, rebelii „cool" sint singurii in stare sa schimbe fata Romaniei.

Fatalism rural Una dintre problemele cele mai grave a tinerilor de la sat este lipsa sansei la educatie superioara, spune sociologul Ioana Petre, de la Institutul de Sociologie din Bucuresti. Nu au calculatoare, nu reusesc sa ajunga la facultate, adesea din motive materiale, si nu pot vorbi limbi straine. Jumatate dintre ei sint nemultumiti de munca pe care o fac pentru ca nu le asigura libertatea dorita si nu le pune in valoare capacitatile. Aproape 60% dintre acestia s-au refugiat in fatalism, punind insuccesul pe seama nenorocului, potrivit unui studiu ANSIT. „Au un sentiment de nesiguranta mai mare si pentru ca se afla in contact direct cu stihiile naturii. De aici sentimentul micimii, al nesansei", explica Ioana Petre.

Optimism, blazare, recluziune Am selectat trei voci care exprima tot atitea elemente de baza in portretul-robot al tinarului roman al anilor 2000.

„Ma simt foarte pe val acum, in Bucurestiul asta. Toata lumea zice ca e haos, dar eu vad ca e bine. Lipsesc atitea lucruri si e atita foame de lucrurile alea ca nici nu trebuie sa ai idei ca sa te descurci. Trebuie doar sa fii putin atent in jur. Bucurestiul este acum cum era Berlin in urma cu zece ani. Atita vreme cit pot sa calatoresc, fara sa depind de vreun sef idiot, sa vad lumea si sa ma intorc aici fara sa imi vina sa-mi torn cenusa in cap ca vai ce bine e acolo si ce nasol e aici, eu sint fericit. Sa se care toti astia care zic ca e rau aici, nici o problema… raminem noi", spune George Coman (27 de ani), in timpul unui after party, rinjind.

„Prefer sa stau acasa, chiar daca nu cistig bani. Am dat la master sa am o scuza ca nu muncesc, nimic nu ma face mai anxioasa si mai depresiva decit ideea de a merge in fiecare zi intr-un birou. Am inceput tot felul de colaborari, scriu texte de acasa, cit sa ma descurc. In rest, imi ajung oamenii si cartile, si filmele, si muzica, e OK" (D.C., 24 de ani)

„Eu sint programator, eu nu am prieteni", zice Mihai Sterea (26 de ani), autoironic. „Cistig din anul IV mai mult decit prietenii mei si am locuit in camin, in Regie, pina mi-am terminat masterul. Nu se intimpla mare lucru, ies rar si doar la o bere. Nu ma simt bine in cluburi, nu ma preocupa brandurile, nu am avut niciodata o prietena. De obicei, cind ma intorc de la job, lucrez pentru alte proiecte, de acasa", completeaza el.

Prejudecati adolescentine Desi majoritatea tinerilor declara ca virsta ideala pentru inceperea vietii sexuale este intre 18 si 21 de ani, in realitate majoritatea debuteaza la virste precoce, incepind cu 15-16 ani, spune dr. Iuliana Baltes, medic de planificare familiala la cabinetul SECS din Bucuresti. Legat de sexualitate, principala sursa de informare a tinerilor cu virste intre 15 si 24 de ani sint prietenii, apoi parintii si televiziunea. „Am intilnit destui tineri care cred ca primul contact sexual «nu se pune», adica nu poate aduce graviditate sau boli transmisibile pe cale sexuala. Exista adolescenti care merg pe metode de genul coitus interruptus, ceea ce inseamna o catastrofa pentru adolescenti, ei neputindu-si controla ejacularea."

Cel mai recent studiu ANSIT despre asteptarile tinerilor, pe www.cotidianul.ro/select