Anumiti membri ai Comisiei de disciplina pentru procurori a CSM au inceput sa joace dupa cum au interesul anumite personaje din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie. In dosarul penal deschis de procurorii anticoruptie pe tema presupuselor examene fraudate de la CSM, au fost efectuate o serie de interceptari telefonice in care - conform surselor noastre - apar si anumiti membri ai CSM, in conversatie cu unii dintre candidati.
Dezvaluirile din presa au indicat de la bun inceput faptul ca membrul CSM, Cristian Deliorga (foto), seful Comisiei de disciplina pentru procurori este un vechi prieten al candidatului la concurs, procurorul Sterian Guli, cel care a obtinut cel mai bun rezultat pentru postul de prim-procuror al Parchetului Capitalei si care este cercetat de DNA. Si ca cei doi isi vorbeau si se vizitau frecvent, inclusiv la biroul lui Deliorga de la CSM. Este evident ca daca procurorul Guli a fost ascultat de DNA, si discutiile telefonice ale acestuia purtate cu Deliorga au fost automat inregistrate. Ciudat insa, daca primele informatii furnizate unor jurnalisti de casa pe sest de catre DNA, vehiculau implicarea unor membri ai CSM in caz, facandu-se tapaj pe legatura Guli - Deliorga, in comunicarile oficiale ale DNA care au urmat nu s-a pomenit nici un nume din CSM care trebuiau sa ia banii si sa garanteze anumite rezultate la examene. Se stie doar ca spaga a fost data, conform celor anuntate de DNA, prin procurorul Eugen Cojocaru, care trebuia sa o dea mai departe fostului judecator suprem Gheorghe Bucur. Foarte ciudata aceasta omisiune, mai ales ca destinatarul final al spagii nu putea fi decat o persoana cu putere de decizie si mare influenta din interiorul CSM. Nimeni nu era nebun, cu atat mai putin un magistrat, sa dea 15.000 euro mita, fara sa stie cine ii va garanta serviciul in schimbul banilor si daca respectiva persoana se "preteaza" la astfel de aranjamente. Ce-i impiedica pe procurorii DNA sa spuna pentru cine erau destinati banii!? Mai ales ca este deja cert ca procurorul-mituitor s-a autodenuntat si se vehiculeaza ca a aparut si un al doilea autodenunt din lotul procurorilor pusi sub invinuire. Cu toate acestea, un singur membru al CSM - Cristian Deliorga - a fost chemat joi sa dea o simpla declaratie, in calitate de "martor".
Reporterii ZIUA au intrat in posesia unor documente oficiale ale CSM, conform carora Comisia de disciplina pentru procurori a CSM, prezidata de procurorul Cristian Deliorga, a clasat sesizarea disciplinara facuta de ministrul Justitiei impotriva sefului Serviciului Tehnic (n.r. - de ascultari) al DNA, Aristotel Mihai Popa.
Solutia a fost comunicata Ministerului Justitiei imediat dupa izbucnirea scandalului cu magistratii-spagari. In pofida faptului ca abaterile reclamate de ministrul Justitiei sunt arhicunoscute, extrem de grave si confirmate chiar de catre Inspectia CSM. Aceasta l-a depistat pe procurorul DNA Aristotel Mihai Popa cu 18 dosare penale, cu prejudicii de milioane de euro, abandonate de circa noua luni, in care apare consecinta prescrierii unor infractiuni in unele dintre ele.
18 dosare penale abandonate
Concret, la 1 noiembrie 2006, Aristotel Mihai Popa a fost numit ca sef al Serviciului Tehnic al DNA si, de atunci si pana la data controlului Inspectiei CSM din iulie 2007, nici nu a predat dosarele pe care le avea in lucru, dar nici nu a facut nimic in ele, in unele cazuri fiind imposibila continuarea urmaririi penale, deoarece s-a implinit termenul de prescriptie.
Responsabilitatea o poarta si sefii acestuia, care nu s-au ingrijit sa dea altui procuror cele 18 dosare ale lui Popa, cand i-au dat acestuia o noua insarcinare. In septembrie 2007, luand act de constatarile scandaloase ale Inspectiei CSM, ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu (foto), a inaintat la CSM o sesizare disciplinara, in care a solicitat excluderea procurorului Aristotel Popa din Magistratura, pentru comiterea abaterilor disciplinare de indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu, cu rea-credinta sau grava neglijenta. In dovedirea actiunii, ministrul Justitiei a atasat actul de control al Inspectiei CSM, act insusit de plenul CSM. In paralel cu actiunea disciplinara, ministrul Chiuariu a formulat si o plangere penala impotriva procurorilor Tulus si Popa, care se afla azi in lucru la Parchetul General. Amintim ca in ziua cand a fost audiat in plenul CSM, pe marginea raportului de Inspectie, procurorul sef anticoruptie, Daniel Marius Morar, a recunoscut public faptul ca Aristotel Popa a lasat de izbeliste cele 18 dosare, unele cu prejudicii de peste 1.000.000 euro, si chiar si-a imputat faptul ca nu a luat masuri ca manager pentru a evita o asemenea situatie. Fata de toate acestea, era previzibila sanctionarea disciplinara a lui Aristotel Mihai Popa. Mai ales ca in practica CSM exista un caz recent, asemanator, e drept, cu consecinte mult mai minore. Este vorba de un judecator de la Sectia penala a Tribunalului Bucuresti, care a fost sanctionat disciplinar cu avertisment de CSM, pentru redactarea cu mare intarziere a unei hotarari judecatoresti, dupa mai bine de sase luni.
Salvarea lui Aristotel
Legea privind statutul magistratilor sanctioneaza administrativ efectuarea lucrarilor cu intarziere, Comisia de disciplina pentru procurori a CSM, formata din presedintele Cristian Deliorga si doi procurori-inspectori, a clasat lucrarea intr-o maniera smechereasca.
In ceea ce priveste interventia prescrierii raspunderii penale, ca urmare a abandonarii vreme de noua luni a unor dosare, "Comisia Deliorga" l-a scuzat pe anchetatorul DNA printr-o interpretare juridica pe cat de aberanta, pe atat de hilara. "Comisia Deliorga" a inventat un rationament in premiera absoluta, conform caruia: "Urmarirea penala, nefiind finalizata, exista posibilitatea ca pe parcursul acesteia sa apara imprejurari noi care sa duca la schimbarea incadrarii juridice a faptelor pentru care s-a dispus inceperea urmaririi penale si, pe cale de consecinta sa nu mai subziste existenta cazului de impiedicare a punerii in miscare al actiunii penale pentru interventia prescriptiei raspunderii penale". Mai pe inteles, n-ar avea nici o importanta ca un dosar a fost tergiversat pana la prescriere, deoarece se poate inventa oricand o acuzatie pentru o noua infractiune mult mai grava, a carui termen de prescriptie sa fie mai lung. Cat priveste abandonarea cu iresponsabilitate a celor 18 dosare, lui Aristotel Mihai Popa i s-au gasit scuze penibile, desi in trecut au existat cazuri mult mai putin grave, pentru care judecatori si procurori au fost sanctionati disciplinar.
Urechea de aur
Desi anonim pentru mai toata lumea, procurorul Aristotel Mihai Popa este un personaj cheie in DNA. O "piesa" extrem de importanta, intrucat interceptarile efectuate de DNA pe numele unor politicieni si inalti functionari sunt operate din noiembrie 2006 prin mana acestuia. La momentul actual, desi nu exista lege care sa reglementeze aceasta activitate, DNA are o derivatie pe fibra optica din serverele SRI, prin care poate asculta oricand doreste orice convorbire telefonica, fixa si mobila. Recent, CSM a demonstrat cu ocazia unui control ca interceptarile DNA sunt de foarte multe ori complet nejustificate. Ceea ce naste banuiala legitima ca aceste interceptari pot fi acte de politie politica, mai ales ca dosarele penale se deschid pe banda rulanta adversarilor politici ai Palatului Cotroceni, in timp ce nimeni de la PD nu e deranjat. Popa este detinatorul unor informatii clasificate, de prima mana pentru capii DNA si sustinatorii acestora de la Cotroceni, spre care se trimit uneori rapoarte privind anumite interceptari efectuate.
Intimidarea Curtii de Conturi
Inspectia CSM a depistat anul acesta la DNA aproape 500 de dosare penale in care s-au efectuat interceptari si filaje complet nejustificate. Aceste operatiuni hazardate au costat bugetul de stat milioane de euro, pentru care nimeni nu plateste. Singura institutie care putea verifica legalitatea modului de cheltuire a banului public pe aceste interceptari inutile, semnalate chiar de catre CSM, este Curtea de Conturi a Romaniei. Curte care a fost perchezitionata ca din senin, in urma cu mai multe luni, de catre procurorii DNA, functionarii de acolo fiind efectiv speriati dupa ce li s-au sigilat birourile si s-au ridicat o serie de acte. Ca un facut, controlul asupra modului de cheltuire a banului public nu a mai avut loc. Acest caz nemaintalnit a scandalizat pana si Parlamentul, singurul abilitat prin lege sa controleze activitatea Curtii de Conturi, iar presedintele institutiei financiare, Dan Drosu Saguna (foto) a reclamat la CSM abuzul DNA.
Tensiune in CSM
Nu este exclus ca numele unor membri ai Sectiei de procurori din CSM sa nu fi aparut in comunicatele DNA privitoare la ancheta presupusei fraude de la concursul CSM, tocmai din pricina "indulgentei" manifestate in repetate randuri de "Comisia Deliorga" fata de DNA. Comisie care, pe langa cazul lui Aristotel Popa, a pus cruce la inceputul lunii decembrie 2007 si plangerii presedintelui Curtii de Conturi, Drosu Saguna, la adresa perchezitiei abuzive a procurorilor DNA. Cosmetizarea perchezitiei de la Curtea de Conturi a generat reactia vehementa a unor parlamentari, care au acuzat CSM de musamalizare.
In prezent, din cauza scandalului creat, la CSM domneste o stare de spirit extrem de incordata. Judecatorii din Consiliu, care detin majoritatea in plen, sunt negri de suparare pentru modul in care colegii lor procurori au dus institutia in cea mai neagra criza de credibilitate.