Confesiunile unei mari artiste, la cei 61 de ani pe care ii implineste maine. Aura Urziceanu... "Cea mai mare distinctie pe care am primit-o vreodata pana acum este ca m-am bucurat de o libertate absoluta in a canta, interpreta si de a improviza asa cum simt eu, lu­crand impreuna cu Ellington si orchestra sa. Ellington a declarat in presa ca nici cel mai faimos orchestrator nu ar putea sa-mi scrie vreo improvizatie mai grozava decat eu insami pot crea... Mi-a oferit li­bertatea de a ma deschide artistic, vocal si im­provizatoric, exact asa cum am simtit eu. De asemenea, in anul 1972, dupa aparitia mea pe scena Carnegie Hall in Cadrul Festivalului «Newport», adus anul acela pentru prima oara la New York, presa si specialisti au declarat in scris: Aura nu are RIVAL... Aceste doua mari complimente mi-au uns sufletul. Am insistat sa se stie ca sunt de fapt artist roman. Stiu foarte bine ca romanii sunt «talentati» in toate domeniile, sunt capabili si dintotdeauna au realizat dintr-un nimic ceva demn de admirat. Stiu foarte bine romanii, de aceea tin la ei mult. Nu am prea facut sacrificii, de­oarece, de mic copil, muzica m-a acaparat, m-a furat pentru totdeauna, si parca isi extinde «magia» din ce in ce mai mult. Vocea mea este in gene­ral aceeasi... Si de fapt eu cant cu sufletul si redau prin instrumentul «voce». Cel mai important lucru este ca eu cant exact asa cum simt de fiecare data cand cant, unde, cu cine si cum - fie ca e repetitie, imprimare, concert, cant cum simt si sunt eu insami. Ma felicit si ma bucur, multumesc lui Dumnezeu, pentru ca m-am nascut pe acest pamant al nostru, din parintii mei, pentru darul muzicii si al cantului, pentru FIUL MEU pe care mi l-am dorit ENORM, pentru norocul pe care l-am avut. Am muncit din greu, dar cu drag... Nu ma felicit, pentru ca inca nu am invatat sa spun NU, anumitor soiuri de oameni care intotdeauna profita de slabiciunea mea, dar este numai pentru ca VREAU EU si nu ma indur sa le spun nu... Si mi-as mai fi dorit sa nu fiu «sensibila» asa cum sunt... As fi dorit sa fiu mai ne­pasatoare... dar voi incerca sa ma corectez... De-a lungul anilor am muncit din greu, dar cu realizari sufletesti si profesionale enorme... Sunt de fapt un om care mi-am ales profesia, sotul, mi-am capatat fiul dorit, care ne-a binecuvantat cu o fetita-ne­potica minunata, MIA. M-am ocupat numai de muzica - fie ca am cantat, compus, orchestrat... Ma simt un om realizat si implinit si, slava Domnului, imi doresc sa continuu la fel sa ajut si sa sustin ti­nerii din tara si strai­natate. Sper sa ajung la o varsta inaintata si cu demnitate sa ma bucur de roadele tarii si neamului romanesc. Cu drag, va urez tuturor «Sarbatori fericite!»."  Satisfactie "Ma felicit, pentru ca m-am nascut pe acest pamant al nostru, din parintii mei, pentru darul muzicii si al cantului, pentru FIUL MEU pe care mi l-am dorit ENORM, pentru norocul pe care l-am avut. Am muncit din greu, dar cu drag..." Aura Urziceanu, artista